În ziua de 14 noiembrie a avut loc ceremonia de dezvelire a statuii Minerva, emblemă a Academiei Române, realizată de sculptorul Mihail Ecobici. Au prezentat alocuțiuni acad. Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, acad. Păun Ioan Otiman, secretar general al Academiei Române și sculptorul Mihail Ecobici. Minerva, numele roman al Atenei Pallas, zeița înțelepciunii, a poeților, a breslelor și învățătorilor, a civilizației în sensul cel mai cuprinzător al termenului, a fost aleasă ca protectoare a academiilor, societăților științifice și instituțiilor de învățământ superior din întreaga lume. În țara noastră a existat un adevărat cult al zeiței Minerva, așa cum o dovedesc o serie de descoperiri arheologice dintre care amintim cameea de la Porolissum (Moigrad) și statuia zeiței găsită la Apulum (Alba Iulia). În chip natural, Minerva a fost aleasă în unanimitate ca sigiliu a Societății Academice Române în ședința din 13/25 septembrie 1867 la propunerea George Barițiu, cu inscripția „Societatea Academică Română. București MDCCCLXVII“. Când în 1879, Societatea Academică Română a devenit Academia Română, Minerva a continuat să fie emblema a supremului for de cultură și știință, folosită pe antetul actelor, a coperților cărților și revistelor editate de-a lungul anilor. Chipul ei a fost gravat pe cele două vitralii ale Aulei Academiei Române de către un artist necunoscut și se presupune că a avut ca surse de inspirație statuia Minerva de la Atena și aceea din Fața Parlamentului din Viena, cu unele mici modificări. În anul 1948, când Academia Română a devenit instituție de stat, sigla a fost schimbată: o cunună deschisă de lauri, în mijlocul căreia era înscrisă noua denumire „Academia Republicii Populare Române“. Figura zeiței protectoare a Academiei nu a dispărut cu totul, între 1965-1990 fiind prezentă pe coperțile unor publicații doar că era înfățișat doar capul, în jurul căruia erau inscripționate cuvintele „Academia Republicii Socialiste România“. Făcând acest istoric, acad. Ionel Haiduc a subliniat că, după 1990, s-a revenit la vechea siglă – Zeița Minerva în picioare, având în mâna stângă lancea iar în dreaptă Pământul sub forma unei sfere deasupra căreia se află o Victorie înaripată; lângă ea, scutul pus astfel încât privitorul să nu vadă dintr-o dată chipul Meduzei și bufnița, simbolul antic al gândirii. Imaginea zeiței este înconjurată de inscripția „Academia Română 1866“, anul înființări acestei prestigioase instituții. Sigla este pusă pe toate actele emise de Academia Română, pe publicații și pe noua insignă a membrilor ei.
Biroul Prezidiului Academiei Române, consecvent hotărârii sale de a ameliora artistic și peisagistic spațiul tradițional al Academiei Române a propus realizarea unei sculpturi a zeiței Minerva, sigla Academiei Române. În legătură cu această hotărâre, acad. Păun Ion Otiman consideră că „această realizare, acum la împlinirea a 145 de ani de Academiei Române, aduce un plus de noblețe instituției noastre, dar și pentru fiecare dintre membrii săi“. Pentru realizarea statuii a fost organizat un concurs. Comisia formată din academicienii Marius Sala, Dan Berindei, vicepreședinți ai Academiei Române, acad. Eugen Simion, Vasile Stănescu și pictorul Viorel Mărginean, membri de onoare ai Academiei Române au desenat câștigător pe Mihail Ecobici, cunoscut și pentru alte lucrări monumentale dintre care statuile lui Al. Ioan Cuza de pe Dealul Mitropoliei și de la Slatina și a lui Nicolae Iorga aflată pe Aleea Clasicilor din Chișinău, monumentul poetului Alexei Mateevici din Republica Moldova, a lui Mihai Viteazul din Sf. Gheorghe. Statuia are 2,30 metri și este așezată pe un socul de 1,30 metri și „reprezintă cu fidelitate și cu multă măiestrie artistică sigla, simbolul Academiei noastre“. Realizarea statuii s-a făcut în întregime prin donații.
Alegeri de moi membri ai Academiei Române
În adunarea generală a membrilor Academiei Române, desfășurată în zilele de 14-15 noiembrie, au fost aleși prin vot secret noi membri ai Academiei Române:
Membri titulari:
Grigore Brâncuș – Secția de Filologie și Literatură
Lucia Doina Popov – Secția de Științe Biologice
Paul Dan Cristea – Secția de Științe Tehnice
Ioanel Sinescu – Secția de Științe Medicale
Teodor Dima – Secția de Filozofie; Teologie, Psihologie și Pedagogie
Dan Tufiș – Secția de Știința și Tehnologia Informației
Membri corespondenți:
Dan Eugen Demco – Secția de Științe Fizice
Maria Luiza Flonta – Secția de Științe Bilogice
Ion Gheorghe Boldea – Secția de Științe TehniceTehnice
Mihail Viorel Bădescu – Secția de Științe Tehnice
Gârban Zeno – Secția de Științe Agricole și Silvice
Octavian Lazăr Cosma – Secția de Arte, Arhitectură și Audiovizual
Gheorghe Ștefan – Secția de Știința și Tehnologia Informației
Colaborare cu Academia Română
