În vreme ce președintele CEC Bank, Radu Grațian Ghețea, prosperă și devine întâiul bugetar al țării, societatea pe care o conduce se confruntă cu mari probleme. După scandalul cardurilor de la sfârșitul anului trecut, CEC Bank începe 2012 cu probleme de imagine și grave neregularități constatate, culmea, chiar și în campania de schimbare a imaginii. Raportul public pe 2010 al Curții Conturi arată, printre altele, că CEC Bank a închis mai multe unități bancare imediat după procesul de rebrenduire. Totodată, inspectorii Curții de Conturi au constat atribuirea unor contracte pentru bunuri și servicii unor firme falimentare, nereguli în situația contabilă, menținerea în bilanț a unor credite care fuseseră deja achitate de către clienți, probleme la evaluarea bunurilor proprii și virarea la buget, în mod eronat, a unor sume de bani. Dacă în ceea ce privește activitatea CEC Bank, Curtea de Conturi consemnează în raporturile anuale deficiențe grave, președintele băncii, Radu Grațian Ghețea, se regăsește an de an în topurile celor mai bogați bugetari sau al celor mai bine plătiți angajați la stat. Astfel, Radu Grațian Ghețea tocmai ce a fost numit zilele trecute “cel mai bogat bugetar al țării” clasându-se pe locul 1 într-un top al celor mai importanți bugetari ai României, realizat de Econtext, după suma de bani din conturi. Bancherul are în conturi impresionanta sumă de 1.311.485 euro, adică jumătate din cât au toți ceilalți 20 de bugetari din top (2.607.027 de euro).
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spre exemplu, este plasat pe locul opt cu o sumă în cont de 87.127 euro. Nu e puțin, dar pe lângă milionul de euro a lui Radu Ghețea suma pare rușinos de mică. Pe lângă banii din conturi, Radu Ghețea mai deține, împreună cu soția, patru apartamente în București, o casă în Ilfov și două terenuri intravilan în Prahova și Ilfov. Bancherul și-a mai trecut în declarația de avere pe 2011 și bijuterii de damă în valoare de 27.000 euro, ceasuri în valoare de 20.000 euro, un autoturism Audi A3 și unul Audi Q5, dar și o șalupă de agrement.
Când vine vorba de gestionarea propriei averi, abilitatea lui Radu Ghețea de a face bani este evidentă. Din păcate, nu putem vorbi de aceleași abilități când vine vorba de CEC Bank. Dimpotrivă.
Raportul Curții de Coturi arată că s-au înregistrat erori privind reflectarea în evidența contabilă a cheltuielilor cu amenajarea unor clădiri supuse procesului de rebranding și apoi relocate și/sau închise. „Din fișa mijlocului fix, anexată declarațiilor de impozit pe clădiri pe anul 2011 rezultă că amenajările efectuate de bancă la clădirile închiriate de aceasta și apoi restituite, figurează, în continuare, în evidența contabilă, deși clădirile nu se mai găsesc în administrarea SC CEC Bank SA“, se arată în documentul Curții de Conturi.
Totodată, în situațiile financiare ale băncii nu a fost reflectată pierderea produsă prin închiderea acestor spații înainte de termenul prevăzut pentru amortizarea cheltuielilor cu lucrările de amenajare, realizate în cadrul procesului de rebranding la unele agenții CEC Bank. Astfel, potrivit raportului, au fost încălcate prevederile Legii contabilității nr.82/1991, republicată, ale Ordinului nr.3.055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, precum și ale Legii nr.15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale.
“ Cheltuielile aferente procesului de rebranding au fost înregistrate, atât pentru anul 2009, cât și pentru anul 2010, pe măsura achitării lor, la finele fiecărui an, în contul «Cheltuieli de constituire», în baza aprobării Comitetului de Direcție, și nu pe baza proceselor-verbale de recepție a serviciilor de publicitate, încheiate în cursul anului, pe măsura efectuării recepției serviciilor“, se mai arată în raport.
Nereguli la contractele de achiziție
O altă abatere sesizată în cadrul băncii se referă la atribuirea de contracte unor firme falimentare. Raportul arată că CEC Bank nu solicita participanților la licitații documente prevăzute de norma internă privind achiziția de bunuri și servicii. „În cazul unei licitații, Banca nu a solicitat prezentarea, de către societatea participantă, a Certificatului Constatator de la Registrul Comerțului, așa cum prevede Norma internă-NS28/2008-2010 privind achiziția de bunuri și servicii. Ulterior, la doar o lună de la încheierea contractului, firma a inițiat procedura de declanșare a falimentului, Banca aflându-se, la data controlului, în procedură de negociere cu firma în cauză, privind sumele ce urmează a fi restituite/plătite între cele două societăți“. Totodată, raportul consemnează „efectuarea, în unele cazuri, a unor achiziții suplimentare celor prevăzute în contractele inițiale, fără încheierea unor acte adiționale“.
De asemenea, s-au constatat probleme la înregistrarea proceselor verbale în contractele de achiziție și la calcularea amortizării pentru anumite bunuri. Raportul arată că au fost întocmite cu întârziere procesele verbale de recepție la terminarea lucrărilor, în cazul unui contract având ca obiect amenajarea spațiilor unor agenții CEC Bank. Ca urmare a acestei abateri, înregistrarea lucrărilor finalizate, în contul de mijloace fixe, s-a efectuat cu întârziere, în baza proceselor-verbale de recepție la terminarea lucrărilor, iar calculul amortizării a fost întârziat față de data finalizării lucrării.
O altă abatere menționată de raport este necalcularea amortizării cheltuielilor cu amenajările efectuate în cursul anului 2009, la unele clădiri din patrimoniul Băncii, precum și la unele spații închiriate de la terți, începând cu luna următoare punerii în funcțiune a amenajărilor respective, conform datei de încheiere a procesului-verbal de recepție. „Au fost încălcate prevederile Legii contabilității nr.82/1991, republicată, precum și ale Legii nr.15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale“, se arată în raport.
De asemenea, CEC Bank a înregistrat incorect în evidența contabilă rambursarea anticipată a unui credit și a raportat ca restanțier un client la Biroul de Credit. În plus, a înregistrat cu întârziere, în evidența contabilă, mai multe achiziții.
Bun-platnici raportați la Biroul de Credit
În urma controlului, Curtea de Conturi a constatat “înregistrarea incorectă, în evidența contabilă, a unei operațiuni de rambursare anticipată a unui credit și a accesoriilor aferente, abatere constatată la Sucursala Zalău, unde, suma depusă la bancă de un client, în vederea rambursării anticipate a unui credit de nevoi personale, a rămas în contul curent al acestuia, fără să fie acoperit creditul, clientul figurând, în mod eronat, ca fiind dator la bancă cu suma în cauză. Abaterea a fost înlăturată în urma verificării efectuate de bancă, la solicitarea clientului“.
Pentru rezolvarea acestei situații, a fost aprobată solicitarea sucursalei de a se majora cheltuielile băncii cu suma respectivă, fiind debitat contul de cheltuieli diverse de exploatare și creditându-se contul curent al clientului. Operațiunea ar fi trebuit să fie reglată prin afectarea rezultatului reportat și nu prin majorarea cheltuielilor, astfel fiind încălcate prevederile Legii contabilității nr.82/1991, republicată și ale Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal.
De asemenea, în Raport se mai arată că abaterea a fost constatată și în cazul unui client, beneficiar al unui credit de nevoi personale în sumă de 7,5 mii lei, primit de la Sucursala Suceava, despre care banca, în condițiile prezentate mai sus, a transmis informații negative la Biroul de Credit.
Raportul Curții de Conturi vine după ce, la mijlocul lunii decembrie, banca și-a pus clienții într-o situație mai mult decât neplăcută. Clienții CEC Bank nu au fost informați de bancă în legătură cu blocarea cardurilor, iar posesorii de carduri au fost ridicați de Poliție din magazin, atunci când au încercat să achite cumpărăturile cu cardul emis de CEC Bank. Banca a dat un comunicat de presă, la cererea ziariștilor, și nu din proprie inițiativă, a doua zi după incident, fără să precizeze că totul s-a petrecut cu o zi înainte.
Dan Marin
