Există o contradicție pe care România o repetă de ani de zile: spunem că avem nevoie de medici, că sistemul sanitar este în criză, că nu avem suficient personal și că trebuie să îi convingem pe profesioniști să rămână în țară.
Dar, în același timp, continuăm să tratăm salarizarea personalului medical ca pe o cheltuială care trebuie ținută sub control.
Ne vrem medicii în România, dar nu vrem întotdeauna să plătim prețul real al muncii lor, iar această contradicție devine și mai revoltătoare când vorbim despre gărzi.
O gardă nu este „încă o zi de muncă”
O gardă înseamnă ore în plus după programul normal. Înseamnă nopți, weekenduri, sărbători legale, urgențe, decizii luate sub presiune și responsabilitate continuă.
Un medic care intră în gardă nu își lasă responsabilitatea profesională la ușa spitalului la ora 14:00. Dimpotrivă. În timpul unei gărzi poate ajunge să ia cele mai importante decizii medicale ale zilei și trebuie să le ia atunci când este obosit, după ore întregi de muncă.
Cu toate acestea, problema plății corecte a gărzilor este una care trenează de ani de zile. Tariful orar pentru gărzile care sunt efectuate peste norma legală de muncă este calculat raportat la grila salarială valabilă în ianuarie 2016. Din acest motiv, un medic poate avea un salariu de bază actual mult mai mare, însă ora sa de gardă este remunerată mult sub valoarea unei ore din programul normal
Cum explici unui medic că salariul lui merită majorat, dar garda poate rămâne calculată după o logică veche?
Aici este absurdul sistemului. La funcția de bază vorbim despre salarii actuale, despre responsabilități actuale și despre costul actual al vieții, dar când vine vorba despre gărzile care țin spitalele funcționale, ajungem să discutăm despre formule, plafoane și baze de calcul construite în jurul unor reglementări vechi.
O gardă făcută în 2026 nu se desfășoară în România anului 2016, prețurile nu mai sunt cele din 2016, chiriile nu mai sunt cele din 2016, facturile nu mai sunt cele din 2016, responsabilitatea medicală nu a devenit mai mică. Atunci de ce ar trebui ca munca prestată în gardă să fie tratată ca și cum timpul ar fi rămas pe loc?
Nu vorbim despre privilegii, ci vorbim despre muncă.
Există o tendință de a prezenta orice solicitare salarială a personalului medical drept o pretenție, cee ce este o perspectivă profund greșită. Un medic care cere plata corectă a gărzilor nu cere un privilegiu, un asistent care cere un salariu mai bun nu cere un privilegiu, un angajat dintr-un spital care cere un spor corespunzător condițiilor în care muncește nu cere un privilegiu.
Cere să fie plătit pentru munca pe care o face.
Atât.
Dacă vrem spitale deschise 24 de ore din 24, trebuie să plătim oamenii care le țin deschise
Este foarte simplu.
Vrem spitale care funcționează noaptea? Avem nevoie de medici și asistente care să lucreze noaptea.
Vrem urgențe disponibile în weekend? Avem nevoie de personal care să lucreze în weekend.
Vrem servicii medicale de calitate de sărbători? Avem nevoie de oameni care renunță la timpul petrecut cu familiile lor pentru a fi în spital.
Atunci trebuie să plătim această muncă în mod corespunzător.
Nu putem cere disponibilitate permanentă și să oferim o salarizare construită în jurul unor formule care nu mai reflectă realitatea economică și profesională.
România pierde oameni pe care i-a format ani întregi
Un medic nu apare din nimic. În spatele unui specialist sunt ani de facultate, rezidențiat, examene, specializări, gărzi și experiență acumulată. Același lucru este valabil pentru asistenții medicali și pentru ceilalți profesioniști din sănătate.
România investește în formarea acestor oameni și apoi se miră că unii dintre ei aleg să plece.
De ce? Pentru că în alte sisteme sanitare munca este mai bine plătită, condițiile pot fi mai bune, iar timpul personal este uneori mai bine respectat. Tot o singură viață au și ei.
Nu trebuie să condamnăm oamenii care pleacă.
Trebuie să ne întrebăm de ce îi împingem să plece.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
