Posibilitatea reintroducerii in Codul de procedura penala a unei cai de atac extraordinara, la doar cateva luni de la renuntarea la recursul in anulare, a redeschis discutiile referitoare la problemele pe care le poate crea acest demers fata de aderarea la Uniunea Europeana. Astfel, initiatorii acestui proiect sustin ca existenta unei cai de atac extraordinare prin care sa se poata corecta eventualele greseli ale instantelor este, in sine, o idee buna. De cealalta parte a baricadei se afla anumiti reprezentanti ai societatii civile care condamna acest demers, sustinand ca ar slabi autoritatea judecatoreasca.
Decizia introducerii -contestatiei in reformare-, asa cum a fost denumita calea extraordinara de atac, a fost luata la sfarsitul saptamanii de catre Camera Deputatilor care a stabilit ca hotararile definitive, luate in 15 cazuri precizate prin lege, pot fi atacate la Inalta Curte de Casatie si Justitie de catre inculpat sau procuror. Textul, adoptat in varianta Comisiei juridice, enumera 15 cazuri in care se poate face contestatia in reformare, iar primul caz arata ca se poate recurge la aceasta cale -cand Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a libertatilor fundamentale, de natura a influenta solutionarea cauzei-. In acest caz, contestatia in reformare se introduce in termen de un an de la data publicarii hotararii CEDO in -Monitorul Oficial-. Printre celelalte cazuri se afla: comiterea unei erori grave in interpretarea sau administrarea probelor; hotararea este contrara legii sau s-a facut o gresita aplicare a legii, de natura sa influenteze solutia procesului; instanta nu s-a pronuntat asupra unei fapte retinute in sarcina inculpatului prin actul de sesizare; cand faptei savarsite i s-a dat o gresita incadrare juridica; cand judecatorii au comis un exces de putere, trecand in domeniul altei puteri constituite in stat; in toate cazurile de nulitati absolute; cand judecarea a avut loc fara citarea legala a inculpatului, in conditiile legii; instanta a admis o cale de atac neprevazuta de lege sau introdusa tardiv. In restul celor 14 cazuri, contestatia in reformare poate fi introdusa numai in termen de un an de la data cand hotararea a ramas definitiva.
Slabirea puterii judecatoresti
Ideea reintroducerii unei cai extraordinare de atac este aspru criticata de reprezentantii societatii civile care considera ca acest demers ar contraveni legislatiei romanesti in vigoare si ar slabi autoritatea judecatoreasca. Presedintele Fundatiei pentru o Societate Deschisa (FSD), Renate Weber, a calificat introducerea contestatiei in reformare drept o initiativa -foarte nefericita-, slabind puterea judecatoreasca si contravenind -flagrant- prevederilor legilor romanesti. -Posibilitatea ca in unele cazuri penale sentintele definitive sa fie atacate de parti la instanta suprema slabeste practic puterea judiciara si autoritatea lucrului judecat care, intr-un stat de drept normal, sunt chestiuni perfect reglementate-, a spus Weber. -Este o grava eroare introducerea acestei noi forme de atac impotriva unei sentinte judecatoresti. Ea nu este, practic, o cale extraordinara de atac, ci devine una ordinara, prin faptul ca absolut toate sentintele penale pot fi contestate, in interval de un an, de oricare dintre parti, la Inalta Curte de Casatie si Justitie-, a declarat, pentru Mediafax, Renate Weber.
Blocarea Curtii Supreme
Modificarea legislatiei astfel incat calea extraordinara de atac sa poata fi exercitata de catre toate partile va conduce la o avalansa de solicitari. Conform legii, toate acestea vor trebui solutionate de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie. Marea problema consta in faptul ca aceasta instanta ar putea fi efectiv blocata de numarul foarte mare de dosare. In acest moment, pe langa cauzele de fond si recursuri, magistratii Curtii Supreme trebuie sa solutioneze si recursurile in anulare formulate in materie civila, numarul acestora fiind extrem de mare. Doar in primele patru luni ale anului pe rolul Inaltei Curti au fost inregistrate peste 33.000 de recursuri in materie civila, estimarile aratand ca pana in luna decembrie vor fi depuse aproape 150.000 de recursuri. Daca la acest numar imens de dosare s-ar adauga si cele referitoare la cauzele penale, volumul de munca ar depasi cu mult posibilitatile celor doar 120 de judecatori ai Instantei Supreme. In plus, procedura este destul de complicata, fiecare dosar trebuind verificat de judecatorii din cadrul sectiei de admisibilitate. In cazul in care motivele sunt temeinice, recursul este admis, urmand ca un complet de judecata sa dea o solutie.
