Patronul echipei de fotbal Universitatea Craiova, Dinel Staicu, a fost dat in consemn la toate punctele de trecere a frontierei, dupa ce, ieri, a fost audiat timp de mai bine de o ora de catre procurorii din cadrul Parchetului National Anticoruptie. Fost militian, acum un -serios- om de afaceri, Staicu s-a folosit de o smecherie legala, el prezentandu-se la audierile de la PNA fara avocat. In aceste conditii, procurorii nu au putut sa-i ia declaratii si nici sa-i prezinte materialul de urmarire penala.
Dupa ce a refuzat de trei ori sa se prezinte la audieri, ceea ce i-a silit pe procurori sa-l citeze cu mandat de aducere, ocupatul patron al Univeristatii Craiova a binevoit sa-si faca timp si pentru a trece pe la PNA. Ieri, in jurul orei 10.00, Dinel Staicu s-a prezentat, singur, la audieri, desi nu fusese citat pentru ziua respectiva. Stiind ca mai poate trage de timp, Staicu a refuzat un avocat din oficiu, sustinand ca a angajat deja un aparator care insa nu s-a putut prezenta ieri. In aceste conditii, procurorii anticoruptie i-au adus la cunostinta lui Dinel Staicu faptul ca este cercetat pentru inselaciune bancara in forma continuata, dar nu i-au putut lua declaratii si nici nu i-au putut prezenta materialul de urmarire penala intrucat legea stipuleaza ca aceste acte procedurale se efectueaza in prezenta unui aparator ales sau din oficiu. Cu toate acestea, Staicu le-a predat procurorilor anumite documente din care, sustine el, ar rezulta ca nu este vinovat. Dat fiind ca a refuzat sa se prezinte la audieri, dar si din cauza valorii foarte mari a prejudiciului, Dinel Staicu a fost dat in consemn la punctele de frontiera.
-Am facut ce nu trebuia, dar tot e o confuzie-
La iesirea de la audieri, Staicu s-a declarat nevinovat fata de toate acuzele ce i se aduc. -Am prezentat contracte, conventii, corespondente legate de mai multe societati ale subsemnatului legate de Banca Internationala a Religiilor. Dinel Staicu nu face afaceri ilegale. Nu este nimic adevarat ca am pus ipoteci pe gajuri pe care nu imi apartin, ca am pus ipoteca pe bunuri care erau deja ipotecate la alte banci. E o chestiune veche de doi ani sau doi ani si jumatate si toate aceste lucruri le-am declarat si atunci-, a declarat Staicu. -Intr-un comunicat de presa dat de PNA se spunea ca eu sunt acuzat pentru abuz in serviciu in forma calificata, ceea ce este o prostie, pentru ca nu am calitatea de functionar public ceruta de lege. Stiu ca s-a inceput urmarirea penala in dosar, nu impotriva mea, dar aici mai sunt inca 30 de oameni-, a mai adaugat Staicu.
O teapa de aproape sapte milioane de euro
Conform dosarului aflat pe masa PNA, in perioada 1999-2000, Banca Internationala a Religiilor a cesionat unui numar de 11 firme, toate aflate sub controlul lui Dinel Staicu, creante de 106,7 miliarde de lei decurgand din contracte de imprumut. In cele mai multe cazuri, in contractele intervenite intre Staicu si reprezentantii bancari nu se facea vreo referire la pretul cesiunii, la modalitatea si la termenul de plata. De asemenea, in aceeasi perioada, Dinel Staicu a cerut si obtinut noua credite, din care nu a rambursat decat sume infime, creand BIR un prejudiciu evaluat, la sfarsitul lunii mai 2004, la aproape 273 miliarde de lei. Creantele au decurs din contracte de imprumut si din garantiile aferente, fiind in valoare totala de 450 miliarde de lei (11,25 milioane de euro). Procurorii anticoruptie au constatat insa ca cesionarii nu au achitat avansul din fonduri proprii, ci din credite contractate tot de la BIR. Potrivit PNA, in toate situatiile, intre banca si firmele respective au fost incheiate mai intai conventii, avand ca obiect pe de-o parte cesiunea de creante, iar pe de alta parte acordarea de credite. Mai mult, cesiunea de creante si acordarea de credite a fost aprobata de Comitetul de Directie si de Consiliul de Administratie al BIR dupa incheierea contractelor.
Totodata, in toate cazurile, pretul cesiunii a fost egal cu valoarea creantelor cedate, iar contractele de cesiune s-au incheiat pentru o perioada de cinci ani.
De regula, in contractele de cesiune de creante s-a mentinut expres ca avansul cesiunilor a fost achitat la data incheierii acestora, fapt nereal, platile fiind facute, ulterior, din bani proveniti din creditele contractate de la BIR. O parte din imprumuturi a fost folosita pentru achitarea avansului cesiunilor de creanta desi normele bancare interziceau acest lucru, pentru cumpararea de actiuni sau pentru achitarea unor rate scadente.