De când premierul Tăriceanu a declarat -decesul Alianţei- anunţând că -se va gândi foarte serios la viitorul guvern- (ca şi când nu era stabilit), lucrurile s-au precipitat. Cum regretata nu poate sta neîngropată mai mult de trei zile rezultă că viitorul guvern bicolor şi bilingv (PNL-UDMR) susţinut policolor de PSD-PC va apărea la termenul fixat de dl Geoană. Aliaţii n-au prea avut timp de doliu fiind mai preocupaţi să se acuze reciproc (şi nu fără temei) de asasinarea defunctei. Premierul însuşi a atribuit democraţilor vina pentru decesul Alianţei (care-l lasă vădan şi apt pentru o altă împerechere politică) întrucât aceştia n-au acceptat nici retragerea din Irak şi nici retragerea miniştrilor Macovei, Blaga şi Berceanu care l-au criticat pre dânsul. Semn că pentru premier nu contează performanţa ci obedienţa. Ca-n Belarus. Felul în care PNL şi PD şi-au aruncat cadavrul decedatei de la unul la altul a determinat presa să-i someze: -cine va plăti înmormântarea?- Şi totuşi, întrebarea nu e atât cine înmormântează Alianţa ci, mai ales, cine o moşteneşte. Răposata avea chiar şi înaintea decesului o zestre electorală impresionantă (peste 40%), ceea ce pentru o muribundă nu era deloc rău. Chiar aşa, în moarte clinică, pacienta putea să-i învingă pe vajnicii Geoană, Vadim şi Voiculescu la un loc. Aşadar, succesiunea e mai importantă decât înmormântarea. Cine ia procentele Alianţei? Întrucât PD nu s-a declarat -deranjat- de adulterul PNL cu PSD cerându-i doar să-l oficializeze, PLD nici atât iar dl Băsescu respingea -sfânta împăcare- la catafalc, rezultă că PD şi PLD se vor lipi şi vor reface Alianţa pentru a-i păstra numele şi a-i revendica procentele. Dnii Boc şi Stolojan îşi vor ciocni ouăle urându-şi Alianţa a înviat iar dl Băsescu va fi răstignitul de către tâlharii sistemului. După eşecul Convenţiei şi al Alianţei, a treia încercare nu va mai avea, desigur, acelaşi gust şi nici aceeaşi compoziţie. Pe dnii Boc şi Stolojan costumele liberale atârnă cam larg, pe dna Turcan, hainele Monei Muscă flutură a jale iar papioanele liberale pe salopetele PSD plesnesc şi vuiet dau în cale. Nici nu ştii ce să admiri mai întâi la acest dublu transfer de personalitate: PNL şi-a însuşit temele PSD (retragerea din Irak, taxe şi răţoieli antiUE, diversiunile mediatice şi demonizarea adversarilor) iar PD şi-a însuşit temele partidelor istorice (condamnarea comunismului, susţinerea NATO, libertatea de expresie, anticorupţia). Inversiune politică absolut derutantă – în care aceiaşi protagonişti supravieţuiesc rescriindu-şi mereu prezentul, opiniile şi originile. Motiv pentru care lumea îi trimite zilnic la origini.
