Cei care s-au bucurat că a dispărut ANI și i-au făcut deja parastasul acestei instituții s-au înșelat amarnic. Cu toate că existența Agenției Naționale de Intergritate (ANI) a fost pusă sub semnul întrebării după recenta decizie de neconstituționalitate dată de Curtea Constituțională, această structură va avea în continuare dreptul să cerceteze declarațiile de avere ale demnitarilor, inclusiv datele care vor avea un caracter confidențial pentru public, documentele urmând să fie transmise ANI de către o persoană special desemnată în acest sens în fiecare autoritate, potrivit noului proiect de lege al Executivului. Astfel, în noua variantă a legii ANI, demnitarii urmează să depună două declarații „de patrimoniu“, una care va fi publică și una care va avea caracter confidențial. Potrivit premierului Emil Boc, declarația publică nu va mai conține adresa celui care o completează și nici numele băncilor unde acesta are conturi. Cu toate acestea, sumele din conturi, precum și alte bunuri pe care demnitarul le deține vor fi trecute în această declarație care va fi făcută publică. Potrivit legii prezentate ieri de executiv, în declarația confidențială vor fi trecute toate celelalte date care nu apar în notificarea ce are caracter public. Noile formulare vor fi completate începând cu luna iunie, odată cu actualizarea declarațiilor de avere, potrivit legii, a explicat premierul. În eventualitatea în care ANI va constata nereguli cu privire la cele două declarații, instituția poate întocmi un raport pe care îl poate trimite după caz Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) sau Parchetului, împreună cu propuneri de măsuri.
Intră în scenă și ANAF
„Cele două instituții menționate sunt obligate să proceseze aceste concluzii și propuneri, să adopte poziții instituționale și să informeze pe demnitar cu privire la poziția adoptată. ANAF sau Parchetul pot propune instanței măsuri asiguratorii, precum sechestru ori poprire, și declanșa procedurile specifice potrivit competențelor legale. Spre exemplu, ANAF poate lua măsura impozitării bunurilor nedeclarate, potrivit Codului de procedură fiscală, sau la rândul său va sesiza Parchetul cu privire la săvârșirea unei infracțiuni“, a declarat ministrul Justiției, Cătălin Predoiu. El a precizat că proiectul de lege adoptat ieri de guvern prevede în mod special, în cadrul dispozițiilor tranzitorii, că dosarele, lucrările procedurale efectuate și probele administrate rămân valabile, asigurându-se astfel „valorificarea anchetelor“ deja efectuate de către ANI.
„Inspectorii de integritate vor face analiza elementelor de patrimoniu, incompatibilitățile și conflictele de interese, nu o activitate de judecată sau de exprimare a drepturilor, așa cum a criticat Curtea Constituțională. Înainte de a începe analiza propriu-zisă, inspectorii de integritate sunt obligați să invite persoana vizată pentru a exprima un punct de vedere scris. Persoana vizată de analizele ANI are dreptul să facă cunoscut punctul său de vedere înainte de începerea analizelor și poate susține acest punct de vedere cu orice date sau informații suplimentare“, a spus Predoiu.
Premierul Emil Boc a apreciat la rândul său că, prin transmiterea raportului ANI către Parchet sau ANAF, se răspunde din nou exigențelor Curții Constituționale, respectiv ca Agenția Națională de Integritate să nu fie considerată un organism jurisdicțional în sensul puterii judecătorești.
Consultări sub semnul boicotului și al ironiilor
Președintele Traian Băsescu a convocat în după-amiaza zilei de ieri, la Cotroceni, toate formațiunile parlamentare pentru a discuta viitorul Agenției Naționale pentru Integritate (ANI), în condițiile în care Curtea Constituțională a decis recent că unele prevederi din Legea de organizare și funcționare a Agenției Naționale de Integritate sunt neconstituționale. Președintele Traian Băsescu le-a cerut, ieri, reprezentanților PSD și PC, prezenți la consultările de la Palatul Cotroceni, adoptarea proiectului de lege al Guvernului privind funcționarea Agenției Naționale de Integritate în 10 zile la Parlament. Devenit deja obicei, liderul liberalilor, Crin Antonescu, a jucat din nou rolul politicianului de tip „Gică-contra“ și nu a participat la aceste consultări. Acesta a ales din nou să se lamenteze, motivåndu-și decizia de a boicota dialogurile cu șeful statului pe motiv că PNL nu va merge la reuniuni la Cotroceni decåt în cazul unor situații de criză. În opinia liderului penelist, aceste situații sunt doar cele ce țin de consultările impuse de Constituție privind problemele majore de politică externă, o criză de guvern sau dizolvarea Parlamentului. Cu toate acestea, Romånia și-a asumat, în momentul aderării la UE, înființarea unei astfel de structuri, efort susținut și lăudat în rapoartele pe Justiție întocmite Romåniei de la Bruxelles. De asemenea, liderul PSD, Victor Ponta, venit la consultările de la Cotroceni, a avut un schimb de replici ironice cu Traian Băsescu vizavi de respectarea deciziilor CCR. Ponta l-a întrebat pe Băsescu, pe ton ironic, dacă PSD poate avea amendamente la acest proiect de lege al Guvernului, iar Băsescu i-a răspuns că Parlamentul poate avea, indiscutabil, amendamente la acest document.
Băsescu consideră exagerată decizia CCR privind ANI
După consultările avute la Cotroceni cu majoritatea partidelor parlamentare, președintele Traian Băsescu a calificat decizia CCR în privința ANI ca fiind una exagerată. „Curtea Constituțională a exagerat dintr-un motiv simplu, deoarece nu este un secret averea unui parlamentar. Toți care sunt vizați de legea ANI, mai puțin judecătorii, au știut că trebuie să-și declare averea. Odată cu depunerea candidaturii, aceștia au depus și declarația de avere, deci au acceptat tacit acest lucru“, a declarat liderul de la Cotroceni.
