Populația din zonele rurale ale României este cea mai expusă la poluarea cu nutrienți, cauzată de practici agricole tradiționale ce includ depozitarea și folosirea neconformă a gunoiului de grajd, în zeci de localități apa nemaifiind bună pentru consum, a spus ministrul Mediului, Attila Korodi. Ministrul Attila Korodi a prezentat, luni, într-o conferință de presă, derularea proiectului „Controlul integrat al poluării cu nutrienți”, demarat în 2008 și programat să se desfășoare până la sfârșitul anului 2015. Proiectul are drept scop reducerea poluării apelor și solului din satele românești, cauzată de practici agricole ce includ depozitarea gunoiului de grajd pe platforme improvizate în mijlocul curții sau în proximitatea fântânii și folosirea acestuia ca îngrășământ în cantități prea mari. Jumătate din cantitatea de nutrienți din Dunăre provine din agricultură, a precizat Attila Korodi. Totodată, în urma măsurătorilor în teren realizate la nivel național de specialiștii Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR), înainte de demararea proiectului, au fost identificate 100 de localități, din 36 de județe, care au fost catalogate drept extrem de vulnerabile la acest tip de poluare, cantitățile de nutrienți din sol și ape fiind considerate critice, cu mult peste limitele admise, a arătat ministrul. În mod concret, în aceste localități apa din fântâni nu poate fi consumată. Cantitățile peste limitele admise ale nitraților în apa de băut (maxim 50 de miligrame pe litru) conduc la blocarea oxigenului din sânge, ceea ce afectează capacitatea respiratorie. În cazul sugarilor, afecțiunea poate provoca moarte. Astfel, în cadrul proiectului „Controlul integrat al poluării cu nutrienți”, timp de cinci ani au fost derulate investiții care au urmărit, în mod special, asigurarea unei infrastructuri comunale de depozitare și manipulare a deșeurilor animale și menajere, plantarea de perdele forestiere, reabilitarea pășunilor, instalații de canalizare și epurare a apelor uzate, precum și promovarea „Codului de bune practici agricole”. Proiectul presupune investiții totale de peste 60 de milioane de euro, din care un împrumut de la Banca Mondială de 50 de milioane de euro, o contribuție din partea Global Environment Fund de 4 milioane de euro, contribuții ale consiliilor județene de 1,4 milioane de euro, contribuții ale consiliilor locale de 3,63 milioane de euro și contribuția ANAR de 1 milion de euro. Din aceste fonduri au fost cheltuite aproximativ 55 la sută până în prezent, restul urmând să finanțeze activitățile din proiect în următorii doi ani. Până în prezent, au fost realizate în 34 din cele 100 de localități catalogate drept extrem de vulnerabile 39 de platforme comunale de depozitare și 1.128 de platforme individuale. totodată, aceste localități au fost dotate cu utilaje specifice pentru gunoiul de grajd: 35 de tractoare, 70 de remorci, 29 încărcătoare frontale, 29 de cisterne vidanjă, 29 de mașini de împrăștiat gunoiul de grajd, precum 2.837 de pubele. De asemenea, au fost realizate șase sisteme de canalizare și au fost plantate 126 de hectare de perdele forestiere de protecție în 37 de localități. În cadrul proiectului, vor mai fi finanțate, până în 2015, încă trei sisteme de canalizare pentru colectarea și tratarea apelor uzate menajere și vor mai fi construite alte 42 de platforme de depozitare comunale.
