Peisajul corupt din administrația locală este practic un mod de viață al „băieților deștepți” din teritoriu care și-au construit adevărate averi din afaceri cu statul, ei de altfel fiind reprezentanți ai acestuia. O stare de incompatibilitate vecină cu fapte de natură penală. Cu alte cuvinte, șefii administrațiilor locale au pus la punct, în timp, o adevărată mașinărie de tip mafiot care se preocupă numai de căpușarea banilor publici. Fie direct și cu nesimțire prin dubla calitate în administrația locală și în conducerea unor companii private, fie prin rude, cumetri sau alți „prieteni de facultate”. Cei care, în general, au firme care se ocupă de infrastructură. Deși termenul de „baron” ar trebuie să fie unul transpartinic, cei ajunși la putere în urma câștigării la scor a alegerilor locale din 2012, respectiv cei de la Uniunea Social Liberal (USL), se disting de departe.
Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) a dat luni publicității un raport de activitate pe 2013, un document foarte interesant în care se poate observa cu ochiul liber lipsa de concurență între firme din anume județe când vine vorba de licitații cu bani publici. O stare de fapt pe care CNSC se străduie să o combată pentru a crea un mediu concurențial sănătos când vine vorba de relația dintre stat și agenți economici care vor să lucreze cu statul, fie în domeniul lucrărilor publice, achizițiilor de bunuri și servicii sau altele. Misiunea CNSC este să soluționeze contestațiile venite în urma unor licitații între autorităţile contractante și diverși agenți economici care reclamă nerespectarea legii în ceea ce privește procedurile de licitații. Conform cifrelor oficiale, atribuirile de execuții pentru lucrări publice de infrastructură (drumuri, șosele, poduri, reabilități de clădiri, etc.) sunt cele mai contestate cu o marjă de 44,29%, apoi achizițiile publice cu 29,74% iar furnizarea de produse către autoritățile statului numără 25,96%.
Ponta i-a pus gând rău
Victor Ponta nu îi are la inimă pe cei de la CNSC care funcționează autonom și nu răspund comenzilor politice, anul trecut această instituție fiind luată în colimator de premier. Acesta a amenințat că va schimba legea de funcționare a CNSC, aruncând vina pe aceștia cum că din cauza contestațiilor nu poate construi Șova câte autostrăzi își dorește. În fapt, fiind vorba de nereguli sesizate de anumite firme la „licitațiile cu dedicație”. În schimb, Comisia Europeană a avertizat Guvernul Ponta că deţine informaţii conform cărora a fost elaborat, fără consultarea membrilor CE, un proiect de act normativ care schimbă organizarea CNSC şi au cerut Executivului să evite orice modificări care afectează independenţa acestei instituţii, una care care poate influenţa orice licitaţie publică reclamată, prin acceptarea sau respingerea unei contestaţii depuse de către o firmă, pe o piaţă a achiziţiilor publice care reprezintă în jur de 19% din PIB-ul României.
Pe scurt, banii românilor care merg spre cheltuială tuturor autorităţilor contractante din România. De altfel, în jurul acestei instituții s-a creat un adevărat mit, întreținut inclusiv de Victor Ponta, cum că aceasta se află în spatele tărăgănării „marilor proiecte” de infrastructură ale României, nu procedurile vicioase organizate de diverse instituții contractante, în fapt „marile tunurile”, unele din fonduri europene, date de „băieții deștepți” în cârdășie cu oamenii politici ai zilei. CNSC este o instituție care funcționează cu circa 100 de oameni, în marea lor majoritate experți juriști și economiști, și care rezolvă o contestație în maxim 20 de zile iar volumul pe 2013 a fost de 5.739. Cu tot cu contestarea deciziilor lor pe la Curțile de Apel, rezolvarea unor astfel de contestații extinse nu se întinde pe mai mult de 3-4 luni, un termen rezonabil. Este importat de subliniat faptul că, de la înfiinţarea sa şi până la data de 31 decembrie 2013, la CNSC au fost înregistrate un număr de 47.280 contestaţii formulate de operatorii economici. Acuratețea deciziilor CNSC, chiar și după contestarea lor în instanța este de peste 98%, cel mai mare procent din UE în materie de activitate a instituțiilor similare. De altfel, baronii locali „au un dinte” împotriva CNSC, deoarece această instituție colaborează cu ANI și trimite sesizări când anumiți șefi de CJ-uri se regăsesc și în acționariatele firmelor care participă la diverse licitații cu acestea.
Dragnea, pur și simplu „incontestabil”
Mai mulți membri ai colegiului CNSC au afirmat luni în cadrul unei conferințe de presă că, în principiu, numărul mare de contestații într-un județ este un indice al unei competitivități crescute în acel loc. Numai că la o simplă privire pe harta din raportul de activitate al CNSC pe 2013 se poate observa cu lejeritate că fiefurile baronilor locali – în special cele dominate de PSD – numără foarte puține contestații. Ca și cum jocurile ar fi deja făcute iar parametrii licitațiilor sunt făcuți deja cu dedicație pentru firmele „băieților deștepți” care lucrează mână-n mână cu autoritățile locale contractante. Bineînțeles, în capul acestei liste, cu doar 22 de contestații într-un an (la o medie de peste 100 pe țară, fără București), se află baronia lui Liviu Dragnea de la Teleorman, un loc în care totul e minunat iar firmele contractante nu au nicio problemă cu autoritățile locale și nu contestă niciun problemă din partea acestor.
Aici, totul merge ca uns iar firmele „colegilor de facultate” ai lui Dragnea nu au nicio obiecție. Presa centrală a scris că în 2013 că Tel Drum SA a câştigat75 de milioane de euro anul trecut, din contracte cu statul, iar jumătate din bani provin de la Consiliul Judeţean Teleorman. Controlată în trecut direct de Dragnea, firma avea nu mai puțin de 27 de contracte cu CJ Teleorman pe 2013, cele mai multe fiind obținute prin metodele „negocierii fără anunţ de participare” sau prin „cerere de ofertă”. Atunci când au fost organizate și licitații corecte, Tel Drum a pierdut cu brio în fața concurenței. Ultimul loc pe această listă a contestații licitațiilor publice a Teleormanului este foarte aproape de realitate și în privința bunăstării județului într-un „top al sărăciei” din România, acolo unde acesta este antepenultimul.
Totul merge șnur și în baronia de Vrancea
Aceeași situație pe „harta lipsei de competitivitate” a CNSC se poate observa și în județul Vrancea, acolo unde domnește de ani buni baronul Marian Oprișan. El a fost ales de curând și șeful Uniunii Naționale a Consiliilor Județene, în locul lui Dragnea, după ce acesta a preluat funcția de vicepremier și ministrul al Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice. Din această postură, Oprișan conduce județul cu mână de fier iar licitații sunt făcute cu aceeași „băieți de casă”. Pe harta CNSC, județul Vrancea se află pe ultimele locuri cu doar 34 de contestații.
În ciuda faptului că în urmă cu câțiva ani, Oprișan cerea declanșarea stării de urgență în județul său în timpul înzăpezirilor, fiind total depășit de situație, CJ Vrancea a oferit în ultimii șase ani de zile pe bandă rulantă contracte de deszăpezire firmei Sotirex. Valoarea totală a ultimelor trei contracte câştigate de către Sotirex de la CJ Vrancea este de 10,4 milioane de lei, scria Evenimentul Zilei. „Care e problema? Licitaţiile sunt licitaţii. Dacă se prezintă două firme, iar una e mai bună, care e problema? Voi, ăştia de la Bucureşti, nu ştiţi nimic”, s-a supărat Oprișan pe reporterii bucureșteni atunci când a fost întrebat de ce câștigă mereu această firmă la care acționar este colegul său, deputatul PSD Victor Roman.
„Fenta brăileană”: și cu picioare în gură, și cu banii luați
La fel se întâmplă și cu județului Brăila. Loc unde un alt baron local, Gheorghe Bunea Stancu, amenința ziaristele cu picioare în gură în cazul în care îi mai pun întrebări incomode despre firmele de deszăpezire care nu fac nimic în caz de ninsoare, dar în schimb sunt abonate fidele în fiecare an la aceste contracte. Ultimele trei ierni au adus în contul firmei Tancrad nu mai puțin de 7,5 milioane de lei. Nici în județul Brăila nu există decât 60 de contestații de licitații publice pe 2013. De asemenea, firmele lui Bunea Stancu prosperă în continuare. Firma sa de construcții Concivia SA are nenumărate contracte cu instituţiile brăilene.
Unul dintre aceste scandaluri este legat de reabilitatea teatrului „Maria Filotti” de către societatea Bursagrirom SA, un paravan al Concivia SA, după cum scrie cei de la Adevărul. Licitaţia a fost una cu scandal și implica în cea mai mare parte bani europeni. În 2012, Primăria a fost obligată de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) să anuleze licitaţia, după ce un participant a reclamat că licitaţia ar fi fost cu „dedicaţie”. Cu toate acestea, licitația a fost reluată peste decizia CNSC iar la 10 februarie 2014 firma Concivia SA a fost declarată câştigătoare. În conturile firmei vor intra 15,6 milioane de lei (3,5 milioane de euro), din care 80,35% reprezintă fonduri europene nerambursabile, 17,65% bani de la bugetul de stat şi 2% contribuţia de la bugetul local.
Totul merge ca pe roate în „republicile” lor
Puține contestații privind firul banilor publici către firme care angajează lucrări sau servicii publice vin și din alte baronii ale PSD-ului din țară. La Buzău, contractele sunt anchetate de DNA Victor Mocanu, fostul preşedinte al CJ Buzău, a fost cercetat de procurorii DNA pentru atribuirea şi derularea contractelor de deszăpezire a drumurilor judeţene pentru iernile 2009 şi 2010. Anchetatorii au descoperit că societatea care a câştigat contractele, Conferic SRL, a funcţionat ca paravan pentru firma controlată de ginerele lui Mocanu, scria EvZ.
Nici firmele de la Buzău nu se omoară cu contestații, potrivit CNSC. Aici s-au înregistrat în 2013 doar 53 de contestații. La fel se întâmplă și la Vaslui, acolo de unde s-au primit doar 53 de contestații. Șeful Consiliului Județean, Dumitru Buzatu, este fan declarat al lui Hugo Chavez și Ion Iliescu și conduce județul cu mână forte de mulți ani, chiar dacă acesta este la rândul său unul dintre cele mai sărace din țară. Și în „Republica lui Duicu” de la Mehedinți lucrurile sunt clare când vine vorba de banii publici împărțiti către agenții economici. Doar 85 de contestații au provenit din județul lui Adrian Duicu, cel care dădea telefoane din biroul lui Ponta pentru a-l unge pe șeful Poliției Mehedinți pentru un nou mandat la cârma acestei instituții.
