În 4 aprilie, Ziua uşilor deschise, Academia Romană, a primit vizita a numeroşi oameni, de toate varstele şi preocupările, dornici să cunoască mai multe din istoria acestui for de ştiinţă şi cultură. Au fost vizitate aula Academiei Romane, galeria preşedinţilor, Biblioteca Academiei Romane, s-au pus întrebări care reflectau interesul publicului pentru activitatea academică.
În adunarea generală a membrilor Academiei Romane au fost prezentate două expuneri: -Academia Romana în contextul aderării la Uniunea Europeană-, rostită de acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Romane şi -Strategia naţională a cercetării în anii 2007-2013-, de prof. univ. Ioan Dumitrache, membru corespondent al Academiei Romane, preşedintele Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţămantul Superior (CNCSIS).
Acad. Ionel Haiduc, a subliniat, de la început, că după aderarea Romaniei la Uniunea Europeană, -Academia Romana va funcţiona într-un context nou, european, în care trebuie să ne preocupe raspunsul la cateva întrebari:
– Ce asemănări şi deosebiri există între Academia Romană şi academiile din alte ţări europene?
– Cum va fi prezenta Academia Romana în aşa-numita arie europeană a cercetării, cum poate participa Academia Romana în proiecte de cercetare europene şi cum poate fi valorificată această participare?
– Cum participă Academia Romană la activităţile internaţionale şi cum colaborează cu celelalte academii europene?-
Pentru o mai buna situare a Academiei Romane în sistemul academic european, acad. Ionel Haiduc a făcut o prezentare a academiilor din Franţa, Austria, Suedia, Polonia, Ungaria şi Bulgaria. Diversitatea de structură şi organizare academică a condus la concluzia că: -Este important de subliniat faptul că şi alte academii decat cele din fostele ţări socialiste au institute de cercetare şi desfăşoară activităţi de cercetare proprii.- A fost sugerată idea că -unele institute de cercetare din ţară, mai ales din domeniul biomedical, şi-ar găsi locul în Academia Romană-.
Prezenţa în cercetarea europeană şi internaţională
Se ştie că participarea romanească în Programul Cadru 6 (PC6) a fost destul de modestă, de unde necesitatea valorizării şanselor din PC7, pe anii 2007-2013, cand UE va aloca 50,5 miliarde euro, la care se adaugă 2,7 miliarde euro pentru programul EURATOM, o sumă cu 41% mai mare. PC7 cuprinde patru blocuri de activitate – Cooperare, Idei, Oameni, Capacităţi. Cum Cooperarea, pentru care sunt alocate 32 miliarde euro, are cele mai multe şanse de succes pentru participarea romaneasca în cadrul celor zece arii tematice – sănătate; alimentaţie, agricultură, biotehnologie; tehnologiile informţiei şi comunicării; nano-ştiinţe, nano-tehnologii, materiale şi noi tehnologii de producţie; energie; mediu (inclusiv schimbări climatice); transport (inclusiv aeronautică); ştiinţe socio-economice şi umaniste; spaţiu; securitate. Această tematică sugerează nevoia unor schimbări în programele de cercetare academică precum şi importanţa stagiilor în institute şi laboratoare din străinătate a cercetătorilor tineri şi mai puţin tineri. Acolo, ei -pot nu numai să-şi perfecţioneze cunoştinţele din domeniile în care activează, ci să-şi însuşească noi cunoştinţe care să le permită abordarea unor teme şi proiecte noi, de mare interes-. De remarcat importanţa acordată programului de ştiinţe socio-umane şi umaniste, care deschide posibilităţi extraordinare şi institutelor academice de profil.
Programul Idei prevede stimularea dinamismului, a creativităţii şi excelenţei în cercetarea europeană în domenii de avangardă ale ştiinţei, stimuland competiţia în generarea de noi cunoştinţe deschizătoare de perspective pentru progresul tehnologic, ca şi soluţii la probleme cum sunt cele sociale şi de mediu. Programul Oameni vizează pregătirea resurselor umane, diversificarea specializărilor, cu un accent special pe mobilitatea cercetatorilor în spaţiul european. Ultimul program, Capacităţi, operează în domenii cum sunt infrastructura de cercetare, cercetări în beneficiul IMM-urilor, clusteri regionali de cercetare, creşterea şi valorificarea potenţialului de cercetare din regiunile periferice ale UE pentru o participare activă la programele UE, elaborarea coerentă a politicilor de cercetare, cooperare internaţională.
Vizibilitatea Academiei Romane, constantă în preocupările academice, a fost exemplificată, mai întai, cu cele şase ediţii ale simpozionului -Penser l*Europe-, care anul acesta va fi organizat în colaborare cu Institutul Franţei şi Academia Regală de Ştiinţe din Belgia. Cum vizibilitatea internaţională a Academiei Romane înseamnă şi participarea la întalniri academice, acad. Ionel Haiduc a vorbit pe larg despre cea de a VII-a Conferinţă a Reţelei Academiilor Central şi Est-Europene şi Conferinţa IAP (InterAcademy Panel) de la Alexandria (Egipt).
Strategia naţională în domeniile cercetării, dezvoltării şi inovării pe anii 2007-2013
Expunerea prezentată de acad. Ionel Haiduc a fost temeiul unor discuţii în care s-au reluat, amplificat şi aprofundat unele aspecte, după cum tema în sine va fi supusă dezbaterii altor adunări generale ale membrilor Academiei Romane, ale directorilor de institute şi ale Consiliului de Coordonare a Cercetării Ştiinţifice din Academia Romană. În încheiere, acad. Ionel Haiduc a subliniat: -Trebuie să cunoaştem mai bine şansele şi posibilităţile oferite de calitatea de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Trebuie să folosim mai ales posibilităţile de finanţare, fiindcă Romania cotizează cu o sumă substanţială la bugetul pentru cercetări al Uniunii Europene, dar pana în prezent a recuperat mult prea puţin din contribuţia sa, finanţand, de fapt, în acest mod cercetarea ştiinţifică din alte ţări, mai bine pregătite pentru aceste condiţii.-
Într-o extensie a ariei tematice, prof. Ioan Dumitrache a prezentat strategia naţională în domeniile cercetării, dezvoltării şi inovării pentru anii 2007-2013-, elaborată de un colectiv de specialişti în temeiul evaluării stadiului actual şi al exigenţelor integrării în Uniunea Europeană, într-o viziune unitară (de la identificarea cauzelor, la condiţii şi scenarii alternative). Am reţinut că cercetarea trebuie considerată ca una dintre priorităţile strategiei postaderare, şi, în acest scop, -au fost definite direcţiile în care trebuie să se acţioneze, s-a identificat unde se află potenţial şi, în mod deosebit, unde sunt resurse capabile de performanţe, corelate cu obiectivele existente-. Pasul următor este implementarea acestei strategii: alocarea resurselor şi modul de evaluare internaţională a instituţiilor publice, a proiectelor; corelarea -performantă – finanţare instituţională-; promovarea pe baza de performaţe; susţinerea mobilităţii cercetătorilor; atragerea cercetătorilor tineri şi a celor cu experienţă; intensificarea legăturilor ştiinţifice internaţionale şi stimularea participării la programe şi proiecte; colaborarea cu diaspora romanească; susţinerea inovării şi dialogul permanent cu societatea sa. -Ţinta- acestei strategii este crearea de cunoaştere, creşterea competitivităţii economiei romanesti şi creşterea calităţii sociale.
