Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF) a avut în lucru în anul 2012 un număr de 310 dosare, cu 132 mai mult comparativ cu anul 2011, au anunțat, ieri, oficiali ai instituției, cu ocazia prezentării raportului de activitate în cadrul evenimentului “Vulnerabilități în utilizarea fondurilor europene în România” organizat de “Inițiativa pentru o Justiție curată”.
Conform DLAF, cele mai multe surse ale deschiderii unor dosare au provenit de la DNA (65 dosare), de la autoritățile de gestionare ale unor proiecte derulate cu bani europeni (60) și OLAF (26). Totodată, trebuie precizat că dacă în anul 2011 DLAF s-a autosesizat în doar două cazuri, în anul precedent instituția a reușit “performanța” de a se autoseisiza în 53 din cele 310 cazuri instrumentate.
Din punct de vedere al distribuției acțiunilor de control în funcție de programul de finanțare, 63 de acțiuni de control ale DLAF au vizat programe POSDRU, 55 – programe SAPARD, 53 – programe POS Mediu și 50 programe FEADR.
Cu toate că numărul cazurilor cu care a fost sesizată DLAF au crescut, totuși la finele anului 2012, doar 152 din cele 310 cazuri aflate pe masa instituției pe parcursul anului au fost finalizate, statisticile arătând că pentru definitivarea unui caz au fost necesare, în medie, un număr de 98 de zile. În acest context, trebuie precizat că în aproape 30% dintre cazurile sesizate în 2012 la DLAF (49 sesizări), suspiciunile de fraudă nu s-au confirmat. Din cele 152 de cazuri soluționate anul trecut de DLAF, cele mai multe anchete au vizat programele finanțate prin SAPARD (34) și POSDRU (33). În ceea ce privește valoarea proiectelor controlate de DLAF, aceasta a fost una extreme de modestă, ea ridicându-se la suma de numai 679.572,779 euro.
De altfel, dacă ne referim la dosarele instrumentate de DLAF, trebuie spus că la finele anului 2012, din cele 152 de cazuri instrumentate de instituția respectivă, la DNA au fost finalizate doar 23 de rechizitorii prin care au fost trimise în judecată un număr de 56 de persoane. In mod surprinzător, oficialii DLAF nu au putut comunica valoarea prejudiciilor recuperate de stat în anul 2012 în urma anchetelor pe care instituția le-a derulat și care s-au finalizat cu condamnarea în instanță a unor persoane.
DLAF a fost deseori acuzată de faptul că face publice doar cazurile ”ușoare”, cu fraude de ordinul sutelor de mii de lei, și nu cauzele ”grele” precum cele de la POS Transport, unde fraudele la achizițiile publice pentru construcția de autostrăzi au provocat sancțiuni drastice impuse de Comisia Europeană, de presuspendare a unor programe operaționale.
Mircea Florescu