Zeci de miliarde de lei continua sa se scurga de la structurile subordonate Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor catre firme agreate in acelasi stil ca si pe vremea ministeriatului lui Dan Nica. Noua sefa de la MCTI, Adriana Ticau, tolereaza practici mai vechi ale subordonatilor sai. Aceasta atitudine face posibil ca o institutie precum Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei sa directioneze in numai cateva zile, prin negociere cu o singura sursa, aproape un milion de dolari. Multe dintre contractele la care facem referire au fost incadrate misterios la capitolul -achizitii de servicii-, in ciuda faptului ca era in mod clar vorba despre cumpararea unor produse.
Afacerile din jurul Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor nasc aprige controverse. Prezenta fostului sef al MCTI pe lista Coalitiei pentru un Parlament Curat nu pare a fi intamplatoare, avand in vedere ca banii publici s-au scurs de la institutiile subordonate acestui minister intr-un mod ciudat. Dupa plecarea lui Dan Nica, Adriana Ticau continua sa tolereze astfel de afaceri care ridica multe semne de intrebare. Mai mult, aceasta pastreaza aceleasi metode pentru structurile subordonate MCTI. Recent, Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiilor a incredintat fara licitatie aproape un milion de dolari. Firme mai mari sau mai mici au primit fara licitatie bani de la IGCTI si, in ciuda faptului ca oficialii de acolo considera ca aceste afaceri reprezinta niste exceptii, majoritatea contractelor publicate in -Monitorul Oficial- au aceleasi caracteristici.
Ultimele patru contracte care au fost semnate de Inspectoratul General al Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor au in comun faptul ca au fost atribuite unei firme fara sa fie organizate licitatii. De asemenea, unul dintre aceste contracte, de altfel si cel mai valoros, a fost incadrat la categoria servicii, in ciuda faptului ca se referea in mod evident la o achizitie de produse. In ciuda acestor nereguli, mai-marii institutiei sunt de parere ca nu au facut nimic ilegal, dar intarzie prin toate mijloacele oferirea unor explicatii extrem de simple referitoare la afacerile ce se desfasoara la IGCTI.
25 de miliarde fara licitatie
In urma cu 12 zile, Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiilor a semnat un contract cu SC Microsoft Romania SRL. Intelegerea a fost realizata dupa ce institutia publica a negociat numai cu aceasta firma, motiv pentru care oficialii de acolo nu au publicat in -Monitorul Oficial- un anunt de participare la o licitatie. Aceasta situatie s-a inregistrat in conditiile in care valoarea totala a contractului a fost de 25.489.800.000 lei.
Pentru acesti bani, firma trebuie sa -realizeze produse software in vederea functionalitatii aplicatiei e-guvernare-. Acest contract este inregistrat in mod dubios ca o achizitie publica de servicii, desi este mai mult decat clar ca IGCTI a cumparat de la Microsoft Romania niste programe de calculator care in mod clar sunt produse, nu servicii.
Aceasta incadrare a unor bunuri la categoria servicii probabil ca va fi o controversa pe care o vor rezolva oficialii de la Curtea de Conturi, numai ca respectivul contract are mai multe hibe.
Deoarece este vorba despre dezvoltarea unor programe de calculator, altele decat cele vandute in mod traditional de Microsoft in intreaga lume, orice firma ar fi putut sa participe la licitatie. In acelasi timp, aceasta metoda ar fi scazut probabil foarte mult costurile de productie.
Astfel, folosirea procedurii de negociere cu o singura sursa ridica unele probleme din cauza faptului ca OUG 60/2001 stabileste clar care sunt conditiile pentru ca asa ceva sa fie posibil. Totodata, pretul platit de IGCTI pentru un proiect de genul acesta pare extrem de mare, comparativ cu utilitatea poiectului.
Directionarea banilor catre o singura sursa – manevra preferata a subalternilor lui Ticau
In ziua in care semna contractul cu Microsoft, IGCTI parafa si o intelegere cu mult mai putin cunoscuta Total Technologies SRL. La fel ca si primul contract, acesta era incadrat tot la servicii. Pentru a nu specifica faptul ca au cumparat soft, oficialii de acolo au trecut la rubrica serviciilor prestate -transmiterea, instalarea si configurarea de produse software-, ca si cum respectivele produse ar fi fost un cadou din partea firmei producatoare, iar Total Technologies primea peste 3,5 miliarde de lei numai pentru a le instala pe computerele inspectoratului. Totodata, acest din urma aspect ridica si semne de intrebare referitoare la felul in care s-a organizat licitatia, deoarece orice firma din domeniu stie sa instaleze si sa configureze programe, multe dintre ele practicand preturi mai mici. Trei zile mai tirziu, pe 25.10.2004, IGCTI mai semna un contract de aproape sapte miliarde de lei cu firma Teleprecision, ce urma sa livreze 29 de module pentru determinarea defectiunilor din cabluri. Nici in acest caz conducatorii institutiei nu au reusit sa fie coerenti, cand i-am intrebat de ce nu au organizat o licitatie. -Atribuirile cu o singura sursa nu sunt o practica frecventa la noi… Sunt sigur ca exista o explicatie pentru modul in care s-au semnat aceste contracte, dar trebuie sa ma consult cu departamentul juridic. Imi este mai greu sa explic asa din scurt-, a spus directorul adjunct de la ICGTI, Tudor Tarabasu-Mihaila, care a promis ca va trimite un raspuns in scris despre aceste aspecte, dar nu s-a tinut de cuvant.
