Pentru o valorificare rațională a resurselor și păstrarea unui mediu sănătos
Convorbire cu acad. Cristian Hera, vicepreședinte al Academiei Române
Ați fost ales vicepreședinte al Academiei Române, funcție pe care a îndeplinit-o marele agronom Gheorghe Ionescu Șișești (1938-1942; 1959-1963) și al cărui nume îl poartă Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS).
Sunt onorat de această alegere și faptul că urmez acestui mare agronom este pentru mine o cinste, dar și o mare obligație, mai ales pentru că în momentul de față agricultura românească trece printr-o situație extrem de critică.
Ce atribuții vă revin ca vicepreședinte al Academiei Române?
În cadrul ședinței Biroului prezidiului s-a hotărât să coordonez și să colaborez cu Secțiile de Științe Agricole și Silvice, Științe Geonomice, Științe Biologice, Științe Medicale și Științe Economice, Juridice și Sociologie. În afară de această misiune, îmi revine colaborarea cu serviciul de Relații Externe, cu Editura Academiei Române, o editură prestigioasă, cunoscută și recunoscută în țară și în străinătate. Aș vrea ca Editura să-și profileze activitatea pe promovarea cercetării științifice, pe schimbările climatice globale, pe finalizarea Enciclopediei României.
Este posibil ca exploatarea patrimoniului agricol al Academiei să fie un model pentru agricultura românească?
Aceasta este o dorință care se va realiza pe parcurs, deoarece așa cum a fost preluat nu poate fi considerat un model. Este enorm de făcut pentru îmbunătățirea patrimoniului Academiei și aceasta va fi una dintre preocupările de bază ale Secției de Științe Agricole și Silvice împreună cu alte secții de profil, cu centrele de cercetări ale Academiei, cu ASAS. Aceasta însemnă, pe de o parte, valorificarea resurselor existente și, pe de altă parte, conlucrarea cu natura pentru a păstra un mediu curat, sănătos care să fie un model pentru alte unități de exploatare a pământului și pădurilor. Nu trebuie să milităm numai pentru obținerea de profit fără a ține seama de conservarea naturii și a mediului. O problemă importantă este biodiversitatea și dorim ca Academia Română să fie un model, fiindcă și în țara noastră sunt specii pe cale de dispariție. În condițiile actualei crize, mă gândesc că Academia Română ar trebui să contribuie la definirea unor direcții pe care să se dezvolte economia românească și nu mă refer doar la domeniile agriculturii și silviculturii. Aici aș introduce și grija pentru monumentele naturii, care trebuie să fie păstrate și valorificate ca tezaur.
Credeți că factorii decizionali vor ține seama de rezultatele cercetării științifice?
De curând, cunoscutul cercetător Lester Brown a fost oaspetele Academiei Române. El a creat, în 1974, Institutul de Veghe Mondială, iar în anul 2001 Institutul de Politică Planetară (IPP), tocmai pentru că a fost nemulțumit de faptul că problemele studiate, rezultatele obținute, nu au fost valorificate de factorii de decizie. Trebuie spus și că, în ultimii 20-25 de ani, în Romånia progresele cercetărilor științifice nu au fost la nivelul așteptărilor, urmare a decapitalizării unităților de cercetare din punct de vedere material și din cel al resurselor umane. Academia Română va trebui să facă toate demersurile necesare revigorării activității de cercetare care să fie folositoare elaborării unor strategii utile pentru etapa actuală și pentru perspectivă. În momentul de față, la noi și în lume, sunt mari schimbări la care cercetarea științifică are obligația să contribuie pentru punerea în aplicare a rezultatelor obținute în mediul academic și universitar. Dacă va exista o interacțiune între mediul academic și universitar, pe de o parte, și factorii politici, pe de altă parte, va apărea un efect sinergic, care va conduce la obținerea unor rezultate utile pentru economia noastră națională.
Cu ce ar trebui început pentru revigorarea agriculturii românești?
Ca și oricare alt domeniu, și în agricultură fără o investiție corespunzătoare nu pot fi făcute progrese. În primul rând, trebuie valorificat potențialul natural și de producție al pământurilor și pentru aceasta trebuie să se lucreze în conformitate cu tehnologiile elaborate de cercetarea științifică românească și mondială. Trebuie subliniat că numai aplicarea celor mai noi cunoștințe științifice și tehnologice asigură producții sigure, stabile și competitive cu cele din UE. Sunt unități de producție care, folosind asemenea tehnologii, realizează producții competitive. Numai că este vorba doar de o suprafață de 10% din suprafața țării. România dispune de o suprafață de 14.800.000 ha teren agricol, din care 9.400.000 ha teren arabil, ceea ce o face să se situeze pe locul cinci în UE, însă acest potențial nu este valorificat așa cum ar trebui.
Vreau să aduc în discuție și problema organismelor modificate genetic (OMG), pentru unii o salvare, pentru alții un fel de blestem.
Cert, problema OMG-urilor a fost dezbătută în numeroase întâlniri științifice interne și internaționale. Din nefericire, până de curând, UE a interzis cultivarea OMG-urilor și doar de două-trei luni asistăm la o anumită flexibilitate. România a fost cea mai mare cultivatoare de soia modificată genetic din Europa; se cultivau peste 400.000 ha. De când am intrat în UE, cultura soiei modificate genetic a fost interzisă și suprafața a scăzut drastic. Aceasta, în condițiile în care România, ca și alte țări din UE, continuă să importe șroturi pentru animale din SUA, Brazilia și Argentina, unde se cultivă soia modificată genetic. Procedåndu-se astfel, țăranul român nu poate fi competitiv cu cel din țările UE.
Cât de întemeiată este opoziția față de OMG-uri?
Cei care se opun folosirii OMG-urilor susțin că s-ar putea ca ele să aibă efecte negative pentru sănătatea animalelor și oamenilor. Pot să vă spun însă că producțiile agricole unde se folosesc OMG-uri sunt cele mai intens studiate pe plan mondial și că, până în momentul de față, nici într-o singură publicație științifică recunoscută nu a apărut un studiu care să dovedească efectul lor negativ. De fapt, numai cercetarea științifică este aceea care ar trebui să autorizeze sau să respingă anumite culturi care ar putea avea efecte negative. Pe plan mondial se cultivă peste 130 milioane de ha cu soia, porumb, bumbac și rapiță modificate genetic. Oare SUA ar cultiva o suprafață atât de mare cu OMG-uri dacă ar exista o îndoială privind efectele asupra oamenilor? Singura obligație este ca produsele care provin din asemenea culturi să fie etichetate, cumpărătorul fiind liber să aleagă ceea ce dorește. Cred că restricția impusă României este în defavoarea fermierului român și a economiei naționale.
Care sunt beneficiile folosirii lor?
Enorme. Reducerea poluării, pentru că nu se vor mai folosi cantități mari de pesticide, de combatere a dăunătorilor și buruienilor. Pe de altă parte, producțiile sunt mai mari și constante, cheltuielile mai mici, iar beneficiile mai mari.
Agendă
În cadrul unei festivități organizate în ziua de 14 mai, Academia Română a primit premiul publicației „Ring“ pentru terminarea tipăririi Dicționarului Tezaur al Limbii Române început de Sextil Pușcariu în urmă cu 105 ani. Distincția a fost înmânată acad. Marius Sala, vicepreședinte al Academiei Române, directorul Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti“, redactorul responsabil al Dicționarului.
