Moscova va continua cu pragmatism sarabanda provocărilor la adresa Occidentului prin apăsarea punctului nevralgic numit Transnistria. Chiar dacă scenariul noilor provocări este vizibil, coroborând declarațiile și acțiunile venite dinspre Federația Rusă, Kremlinul își continuă cu pragmatism politica de destabilizare a Europei de Est, zona în care influența și pârghiile sale sunt încă bine ancorate. Luna august va înregistra cel mai probabil o escaladare a crizei dintre Occident și Rusia iar răspunsul trebuie să fie unul bine calculat din partea UE și NATO. Și de data aceasta, Rusia intenționează să acționeze prin inflamatorul vicepremierul Dmitri Rogozin. Pe 11 august acesta anunța pe contul său de Twitter că dorește să participe pe 24 august la marcarea a 70 de ani de la operațiunea de eliberare a Republicii Moldova de ocupația fascistă, data la care este marcată și Ziua Națională a Ucrainei, dată la care în urmă cu 23 de ani, Rada supremă de la Kiev adopta Declarația de Independență față de Uniunea Sovietică. De data aceasta, Rogozin nu va mai forța spațiul aerian al României și Bulgariei, țări care aplică sancțiunile ce vizează libertatea de mișcare în spațiul european a unor oficial ruși, inclusiv a sa, ci va merge în Transnistria via Chișinău. Republica Moldova nu îi poate refuza pretinsa vizită a acestuia programată pe 21 august cu ministrul Economiei al Republicii Moldova, Andrian Candu, deoarece economia Republicii Moldova este încă foarte legată de importurile și exporturile din Rusia.
În fapt, Rogozin are pe agenda aceste discuții cu acesta doar în plan secundar și va încerca să ia pulsul autorităților separatiste de la Tiraspol ale căror retorică a devenit din ce în ce mai belicoasă la adresa Chișinăului și Kievului. Concomitent cu anunțarea noii vizite a lui Rogozin la Tiraspol, pretinsa șefă a diplomației nistrene, Nina Ștanski, declara săptămâna trecută într-un interviu pentru postul de radio de limba rusă „Baltcom” din Letonia că insistența Chișinăului de a schimba statutul misiunii de menținere a păcii de la Nistru, așa-zișii „pacificatori ruși” ar putea duce la „dezghețarea” conflictului transnistrean și că, în prezent, tensiunile au escaladat cel mai mult de după 1992. De altfel, Rogozin s-a arătat deranjat din nou de recentele declarații ale premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă, care a declarat că, dacă Rogozin este un mare fan al neutralității din punct de vedere militar al Republicii Moldova, atunci Rusia va ajuta Chișinăul prin retragerea contingentul fostei Armate a 14-a staționat în regiunea separtistă. În replică, Rogozin a scris pe contul său de Twitter că nu este nici vreun admirator al neutralității și nici al Republicii Moldova, în general, și că Leancă este un „novice” care ar trebui să se adreseze cu mai mult respect Rusiei și oficialilor săi.
În plan militar, Tiraspolul și-a plasat la începutul acestei luni dispozitivele militare în stare de alertă, dar în cel declarativ liderul separatist Evgheni Sevciuk s-a plâns la ambasadorul SUA în Republica Moldova, William H. Moser, că există o concentrare a trupelor ucrainene şi activităţi militare la frontiera cu Transnistria. Ca și în cazul relației Ucrainei cu Federația Rusă, Tiraspolul a preluat retorica Moscovei și a vorbit despre evitarea unei „catastrofe umane”, invocând o blocadă economică impusă de autoritățile de la Chișinău față de locuitorii de pe cealalt mal al Nistrului. O astfel de „catastrofă umană” este invocată și de la Moscova în cazul convoiului umanitar care ar veni în ajutorul cetățenilor din estul Ucrainei și care staționează momentan la granița ruso-ucraineană împreună cu câteva zeci de mii de soldați ruși, aviație, artileria și lansatoare de rachete. La fel ca și în cazul lui Rogozin, declarații „încurajatoare” pentru Tiraspol dinspre Moscova au venit și din gura liderului Partidului Liberal Democrat din Rusia și vicepreședinte al Dumei de stat, Vladimir Jirinovski care a lansat recent ideea înființării unor batalioane disciplinare formate din deținuții din Rusia care sa fie trimise sa lupte in Ucraina pentru ocuparea regiunilor Donetk, Lugansk, Odesa, dar care să ajungă și în regiunea transnistreană.
Avertismentul NATO
Alianța Nord Atlantică a dat deja semnale că ar fi conștientă de provocările pe care Rusia le pregătește via Transnistria. Încă de săptămâna trecută, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat la Reykjavík că Moscova va acționa prin intermediul republicilor subordonate din cadrul conflictelor înghețate din jurul Mării Negre, inclusiv Transnistria. „„Sunt îngrijorat de ambiţiile Rusiei, unde ambiţiile lui Putin merg dincolo de Ucraina. Noi am asistat la anexarea ilegală a Crimeei, am observat rolul Rusiei în destabilizarea situaţiei din estul Ucrainei. De fapt, vedem că Rusia se află în spatele conflictelor îngheţate şi de lungă durată din Transnistria, în estul Republicii Moldova, din Abhazia şi din Osetia de Sud, în Georgia”, a declarat Rasmussen. El a mai spus că interesul Rusiei este de a menține o stare de tensiune în aceste puncte de presiune, tocmai pentru a descuraja ambițiile de integrare euro-atlantică a acestor țări din fosta sa sferă de influență din perioada sovietică.
Un mesaj mult mai puternic a fost transmis duminică de primii doi oameni din conducerea NATO, prin intermediul unui editorial în Wall Street Journal, privind măsurile pe care organizația este gata să le întreprindă în cazul unei agresiuni împotriva vreunui stat membru din cadrul Alianței. Un mesaj direct către orice intenție militară a Rusiei față de această zonă care ar contraveni articolului 5 al Tratatului și ar afecta „principiul mușchetarilor”, sintetizat prin expresia „toți pentru unul și unul pentru toți”. „Dar între timp, trebuie să luăm deciziile potrivite pentru NATO: să ne asigurăm că alianța rămâne pregătită, dornică și capabilă să apere cei aproape un miliard de cetățeni ai săi. Aceasta este principala noastră misiune la summitul NATO din Țara Galilor (de luna viitoare – n.a.) și că vom sta uniți în această hotărâre a noastră. Vom trimit un mesaj inconfundabil: Astăzi și în viitoare, NATO înseamnă unul pentru toți și toți pentru unul”, scriu într-un editorial comun din WSJ, secretarul general al NATO Ander Fogh Rasmussen și generalul american Philip Breedlove, comandantul forțelor NATO în Europa. Sfârșitul lunii august se anunță unul intens din cauza acumulării unei încordări maxime care va trebui dezamorsată cu griză de „geniștii internaționali”, iar Transnistria ar putea fi paravanul unei detonări periculoase a „crizei ucrainene extinse” care privește tot estul Europei, călcâiului lui Ahile pe care Rusia nu va ezita să-l ia în colimator în cazul în care liderul de la Kremlin Vladimir Putin va merge va departe cu ambițiile sale politico-militare.
