Cartofii prăjiți la pungă sau chipsurile, gustarea cu numeroși fani mai ales printre copii și tineri, sunt atât de nesănătoși încât consumul lor zilnic nu numai că este echivalentul a cinci litri de ulei de gătit, ci are legătură cu problemele de dezvoltare la copiii nenăscuți, hiperactivitatea la copii și potențial cancer la adulți.
În Marea Britanie, potrivit publicației Daily Mail, care citează rezultatele unui sondaj al Guvernului, o treime din copii consumă chipsuri în fiecare zi, celelalte două treimi mâncând de câteva ori pe săptămână.
Ronțăirea unei pungi de chipsuri pe zi este echivalentul consumului de cinci litri de ulei de gătit pe an. Deși chiar și în lipsa unor cifre exacte nu este greu de ghicit că astfel de produse sunt dăunătoare, consumul lor se menține la un nivel ridicat, iar unul dintre motive este ambalajul atractiv care ne activează papilele gustative din clipa în care îl vedem pe raft, potrivit lui Michael Moss, autorul noii cărți "Sare, zahăr, grăsime: Cum ne-au prins giganții alimentari" (Salt, Sugar, Fat: How The Food Giants Hooked Us).
Investigațiile scriitorului au arătat cum decenii de cercetări ale producătorilor giganți de mâncare au transformat chipsurile din gustările ușoare ale anilor '70 în produse concepute să activeze centrii de râvnire ai creierului printr-o chimie precisă.
Când iei un cartof, explică el, gustul sării te lovește imediat. E un efect pe care industria sării îl numește „explozia de aromă“.
Sarea și grăsimea sunt percepute de un nerv numit trigeminal, situat în partea din spate-sus a gurii, care trimite informațiile tactile spre creier. Cu cât mai bună e "explozia", cu atât o vom dori mai mult.
Alături de sare și grăsime apare zahărul, și el inclus în cartof, toate formând trioul pe care creierele noastre îl doresc din instinct, mai explică Moss.
În plus, cu cât un cartof face mai mult zgomot atunci când îl mâncăm, cu atât ne va plăcea mai mult. Consumate în exces, aceste produse reprezintă un pericol grav pentru sănătate din mai multe puncte de vedere, cercetările poziționându-le în legătură directă cu riscul de obezitate, hipertensiune, diabet de tipul 2 și afecțiuni coronariene.
În Statele Unite, chipsurile constituie factorul cu cea mai mare influență în epidemia de obezitate, potrivit unui studiu publicat în New England Journal of Medicine de către Dr Dariush Mozaffarian, cardiologist și cercetător în alimentație.
Dintre toate mâncărurile, cartofii, în special chips-urile, se evidențiază ca generând cel mai mare câștig în kilograme, "nu numai pentru că chipsurile sunt disponibile și îngrașă foarte mult", spune Mozaffarian, "ci te și fac să râvnești la ele".
Consumul consistent de chips-uri poate răni atât echilibrul organismului copiilor și adulților, cât și bebelușii nenăscuți. Astfel, potrivit cecetărilor făcute de britanici, femeile însărcinate care consumă mari cantități de chipsuri le pot face rău copiilor la fel de mult ca și când ar fuma în timpul sarcinii.
Acest lucru este cauzat de prezența unei chimicale toxice numite acrilamidă, fără miros, fără gust, invizibilă și potențial dăunătoate ADN-ului.
Mediafax
