A patra ediție a Conferinței academiilor dunărene: Coridorul verde al Dunării

Convorbire cu acad. Cristian Hera, vicepreședinte al Academiei Române

Recent, Aula Academiei Române a găzduit cea de a patra ediție a Conferinței academiilor dunărene având ca temă „?ê?£tiința și strategia europeană pentru Dunăre și regiunea Dunării“, organizată de Academia Română și Academia Europeană pentru ?ê?£tiințe și Arte. Cum ați participat și la edițiile precedente, vă propun să începem cu o scurtă istorie a acestor întâlniri academice.

Istoria începe cu propunerea făcută de Guvernele României și Austriei pentru realizarea unui proiect referitor la Dunăre. Proiectul a fost depus la UE și, în 2011, Comisia Europeană l-a aprobat. In același an, la Viena, a avut loc prima Conferință organizata de Academia Europeana de Stiinte si Arte, la care au participat 11 academii europene, inițiindu-se programele de colaborare a acestora. A doua Conferință a fost organizata la Smolencie de Academia de ?ê?£tiințe din Slovacia. La a doua întâlnire au participat 14 academii. Au fost semnate o serie de convenții în cadrul Strategiei Europene a Dunării. S-a implicat și Centrul Comun de Cercetări al Comisiei Europene de la Bruxelles. La Budapesta, la cel de al 4-lea Forum Internațional al ?ê?£tiinței din anul 2012, a fost semnat un memorand între academiile din Bulgaria, Ungaria, Slovacia, România și Centrul Comun de Cercetări al Comisiei Europene. În acest context, Centrul a organizat în aprilie 2012 la Bruxelless, un simpozion la care au fost prezentate principalele tematici referitoare la strategia europeană a Dunării și participrea Centrului împreună cu academiile dunărene. La acest simpozion am fost invitat să prezint referatul de bază privind problema apei și agriculturii în regiunea Dunării. Au urmat mai multe contacte directe între diferite academii participante la Convenția de colaborare a academiilor și, apoi, cea de a treia Conferință de la Budapesta.

Care sunt obiectivele propuse și, cum s-a văzut și la Conferință, urmărite cu perseverență?

În orizontul anului 2020 au fost stabilite obiectivele: Dunărea să fie navigabilă 300 de zile pe an, creșterea transportului de marfă cu 20%, reducerea emisiilor de gaze cu 20% și tot cu același procent și creșterea eficienței energetice. S-a mai prevăzut creșterea turismului cu 50%, reducerea cu 20% a poluanților de origine minerală și organică, reducerea cu 25% a riscului de inundații, creșterea cu 20% a parcurilor naționale, creșterea cu 50% a diversității speciilor piscicole, iar 80% din apa Dunării să aibă calitatea standardelor europene. În ce mă privește, susțin, fără rezerve, că dezvoltarea durabilă a regiunii Dunării se poate realiza numai cu o Dunăre curată, prin reducerea, în toate țările, până la limitele minime accesibile a tuturor poluărilor de origine minerală și organică pentru a evita dezastre ecologice, mai ales în zona Dunării de Jos și Delta Dunării. Numai astfel putem vorbi de Coridorul verde al Dunării.

Participând la sesiune, pot spune că, din punct de vedere științific, a fost un succes incontestabil. Să sperăm că el va fi urmat și de realizarea obiectivelor propuse.

Da, această Conferință a avut un pronunțat caracter științific, cu propuneri concrete pentru proiecte și programe. A participat și directorul general adjunct al Centrului Unit de Cercetări Vladimir Šucha, un om cu o aleasă pregătire profesională care a apreciat în mod cu totul deosebit contribuția Academiei Române la rezolvarea problemelor majore puse în discuție.

Care dintre contribuțiile României a fost cea mai apreciată?

Una dintre propunerile facute de Romania, acceptată la nivelul Guvernului și al CE, se referă la înființarea unui Centru Internațional pentru Sistemul Dunăre – Deltă – Marea Neagră. Este vorba de un centru internațional complex care urmează să fie amplasat la Murighiol, în Delta Dunării, prezentat de colegul nostru prof. Nicolae Panin. Sunt convins că amplasarea este foarte bună pentru că aici există posibilitatea studierii apei din tot traseul dunarean. Se știe că Dunărea izvorăște în munții Pădurea Neagră și se varsă în Marea Neagră, dar Dunarea trebuie să rămână albastră pentru că, din nefericire, a devenit din ce in ce mai poluată. Trebuie să menținem Dunărea așa cum este în nemuritorul vals al lui J. Strauss.

Între altele, relevantă mi s-a părut comunicarea prezentată de acad. Vladimir Stoianovi?äÔÇí de la Academia Sârbă de ?ê?£tiințe și Arte.

Într-adevăr, Dunărea este extrem de poluată prin deversarea diferitelor deșeuri așa cum au arătat cercetările făcute și de Academia Sârbă. Spuneați că științific, Conferința a fost un succes și a fost, dar din păcate rezultatele au fost alarmante. În zonele unde s-a făcut cercetările, poluarea vine din deversarea unor noxe provenite de la diferite fabrici, dar, s-a văzut clar, se datorează și oamenilor care nu acordă atenția cuvenită mediului. Au mai fost și alte comunicări referitoare la poluarea cu metale grele, cu substanțe organice. Toate lucrările vor fi publicate într-un volum dedicat acestei conferinte.

Să revenim la contribuția partici­panților români.

Aș vrea să evidențiez în mod deosebit contribuția profesorului Nicolae Panin, membru corespondent al Academiei Române, care a prezentat programul pentru Centrul Internațional de Cercetări de la Murighiol, unde au început deja lucrările pregatitoare. Primăria orașului a cedat 10 hectare pentru construcția Centrului și au început lucrările de suprastructură. Centrul Comun de Cercetări de la Bruxelles apreciază în mod deosebit proiectul, fiind exprimată intenția de a face o extensie al Centrului, dedicată în totalitate studiului și cercetărilor Dunării, Deltei și regiunii Dunărene. Eu aș dori din tot sufletul ca acest lucru să se întâmple și șansele sunt destul de mari pentru că Institutul de Cercetări pentru Geologie, Ecologie și Cercetări Maritime are o bază puternică de cercetare, inclusiv un vapor dotat cu aparatură necesară cercetării pe Dunăre și un altul dotat cu aparatură pentru Marea Neagră. Avantajul cel mai mare constă în faptul că în tematica de cercetare al acestui Centru Internațional poate fi inclusă și întreaga cercetare și moni­torizare a apelor de la izvoare până la vărsare. Ceea ce este foarte interesant este că va fi urmărită și influența apelor Dunării asupra mediului Deltei și Mării Negre.

Care sunt pașii următori?

Sperăm ca lucrările să se continue pe parcursul acestui an, fondurile europene să înceapă în 2014 și până în 2016-17 să se contureze Centrul cu laboratoare, cu dotare corespunzătoare și, bineînțeles, cu cercetători români și din țările care participă la strategia europeană pentru Dunăre.

Apreciați că se poate vorbi de o ameliorare situației Dunării?

Nu s-a făcut încă o sinteză, dar din spicuirea datelor prezentate de reprezen­tanții academiilor dunărene rezultă o diminuare a gradului de poluare al Dunării. Speranța este să contribuim la așa-numitul Culoar verde al Dunării, mai ales ca teritoriile care nu sunt folosite pentru agricultură pot fi împădurite. Cum bine se știe, pădurile și intreaga vegetație diminuează conținutul de bioxid de carbon din atmosferă, trecându-l și stocându-l în masa utilă. Se speră la o diminuare substanțială a gradului de poluare a Dunării.

Mai este problema colaborării cu factorii politici.

Toate cele patru ediții ale Conferinței s-au desfășurat sub patronajul primului-ministru din fiecare țară și au participat reprezentanți ai guvernului. Acum a fost sub patronajul dlui. prim-ministru Victor Ponta și au participat Tudor Prisăcaru, secretar de stat de la Ministerul Educației și Cercetării, Ionuț Ciprian Iuga secretar de stat la Ministerul Apelor, Pădurilor și Pescuitului. A fost prezent și Guver­natorul Deltei Dunării, Edward Bratfanof, prezența sa fiind apreciată ca foarte utilă, pentru că, se știe, Delta este un unicat, făcând parte din cele două sute de monumente ale naturii pe plan mondial. Este o oază de biodiversitate, este un tezaur mondial pentru ceea ce reprezintă o deltă în sistemele fluvii-mare.

Să înțeleg că avem motive să fim optimiști.

Fără doar și poate, pentru că, așa cum am mai spus, nu se pot face progrese în valorificarea tuturor posibilităților oferite de Dunăre dacă știința nu contribuie efectiv cu rezultatele obținute în cercetările sale. În fiecare țară din structura Conferinței academiilor dunărene are obiective precise și participă cu o activitate precis determinată în cadrul colaborării privind strategia europeană pentru Dunăre și zona dunăreană. Sigur, academiile oferă datele cercetărilor însă hotărârile depind de factorii de decizie, de factorii politici iar, acum, de Comisia Europeană și de fondurile care vor fi alocate.

Elena Solunca Moise