– Academia Romană a găzduit, timp de două zile, cel de al doilea simpozion internaţional de reducere a riscului seismic. Au participat specialişti din Romania, Japonia, Franţa, SUA, Grecia şi s-au prezentat peste 40 de comunicări şi cinci sesiuni de postere. Ce ne puteţi spune mai mult?
– Acest simpozion a fost rodul unei colaborări de mai mulţi ani între cercetători şi profesori universitari, în special de la Universitatea de Construcţii, şi un grup de cercetători japonezi stabiliţi în Bucureşti pentru a studia împreună problemele riscului seismic în Romania, în special legat de cutremurele din zona Vrancea.
– Adică?
– Cutremurele de peste 6 grade pe scara Richter. Cutremurele catastrofice din Vrancea depăşesc 6,8 sau, mai ales, 7 grade pe scara Richter, depinzand şi de adancimea la care se produc.
– Aţi susţinut o comunicare despre seismicitatea din Romania.
– Romania este o ţară seismică şi glumind, am spus că atat din punct de vedere politic cat şi al construcţiei geotectonice a Carpaţilor şi ariilor învecinate. E adevărat că Vrancea este o zonă cu o structură a zonelor mai profunde diferită de alte zone cu risc seismic.
– Poate ne daţi o explicaţie.
– Un cutremur este o mişcare tectonică pe o suprafaţă de rupere – o falie, de discontinuitate – şi energia care se degajă în momentul ruperii se propagă în mediul înconjurător ca într-o sferă. De aceea, de pildă, un cutremur din Vrancea poate fi şi este înregistrat în Australia. Există cutremurele normale, legate de fracturi care străbat, în întregime sau parţial, crusta pămantului. Limita inferioară a crustei este ceea ce se numeşte discontinuitatea Mohorovicici. Sub crustă se produc cutremure, numite intermediare, în cuprinsul mantelei (învelişul pămantului inferior crustei). S-au înregistrat, în Pacific, şi cutremure adanci care nu depăşesc 700 km.
– Să ne referim la cele din Vrancea.
– Zona Vrancea are o particularitate, de unde şi discuţiile între specialişti. Aici sunt şi cutremure de intensităţi mici, dar cele puternice sunt cele intermediare, produse la o adancime ce variază de la 70-75 km pană la 170 km. Aceste cutremure intermediare sunt devastatoare cand au o intensitate de peste 6,8, dar mai ales peste 7 grade pe scara Richter, depinzand de adancimea focarului. Spuneam că este particulară, fiindcă este singurul loc din această zonă unde se produc cutremure intermediare. În alte zone seismice din Romania sunt generate cutremure normale, legate de fracturile transcrustale.
– Care sunt aceste zone?
– Una dintre ele este Banatul, care reprezintă segmentul nordic al unei zone seismice mai întinse – zona Vardar – care se urmăreşte din Marea Egee pană în Banat. Alte zone sunt Carei-Maramureş sau culoarul Munţii Făgăraş-Curtea de Argeş-Călăraşi-Capul şabla (pe litoralul bulgăresc) sau, cu aproximaţie, centrul Transilvaniei.
Singura soluţie: să se consolideze clădirile existente şi să se construiască altele care să nu se dărame.
– Se vorbeşte de o anumită periodicitate a cutremurelor, care pentru Vrancea ar fi de cam 40 de ani. De aici tot felul de -predicţii-.
– Periodicitatea este chestiune complexă şi de aproximaţie. Cei care aberează cu asemenea -predicţii- desconsideră faptul că, din 1977 şi pană anul trecut, au mai fost două cutremure – în 1986 şi 1990. Asta înseamnă că energia acumulată s-a degajat şi trebuie să treacă un timp pentru -reîncărcarea- zonei. Periodicitatea este dată şi de acumularea energiei elastice care ajunge, la un moment dat, să se degajeze prin ruptură. Dacă sunt cutremure mai mici, energia se degajă fără să ajungă la intensitatea unui cutremur devastator. Nu trebuie să se înţeleagă că viteza de acumulare a energiei este constantă, pentru că atunci ar fi simplu de calculat.
– Şi totuşi, se fac tot felul de prognoze?
– Nu se pot face astfel de prognoze. Vreau să vă spun că la simpozion nimeni nu a vorbit de prognoze fiindcă adevăraţii specialişti ştiu că nu se pot face.
– Cum poate fi diminuat riscul seismic?
– Să se consolideze clădirile cu risc şi să se construiască altele care să nu se dărame.
– Pentru ce grad de magnitudine ar trebui să fie construcţiile?
– Depinde de zona unde sunt situate şi de felul construcţiei. În Bucureşti, în general, pentru cel puţin 8 grade pe scara Richter. Vreau să vă spun că, în Vrancea, direcţiile preferenţiale de degajare a energiei sunt spre nord-est şi sud-vest. De aceea, în 1977, Chişinăul a suferit distrugeri importante, cutremurul s-a simţit şi în casele moscoviţilor iar Zimnicea şi localităţi din Bulgaria au suferit stricăciuni, ca să nu mai vorbim de Bucureşti.
– După cutremurul din Sumatra, s-a formulat ipoteza reaşezării plăcilor tectonice şi că, astfel, Vrancea ar fi cumva ferită. E adevărat că s-a referit, dar…
– A fost o afirmaţie de o prostie şi stupiditate imensă. Pe suprafaţa pămantului există 24 de plăci tectonice care se mişcă tot timpul cu viteze şi intensităţi diferite. Vrancea nu este la limita niciuneia din plăcile tectonice actuale ci în cuprinsul uneia dintre ele. Dacă degajarea de energie din Sumatra ar -proteja- Vrancea – situată la mii de kilometri – de ce Doamne iartă-mă, ca să nu zic altfel, după numai doi ani s-a produs cutremurul din insulele Sonde, situate …în vecinătate!!??
– În cadrul simpozionului s-a discutat şi despre importanţa educaţiei.
– Fac un apel la opinia publică pentru reintroducerea geologiei în învăţămantul liceal. În acest sens, Facultatea de Geologie şi Geofizică din Bucureşti împreună cu Academia Romană au făcut un referat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Răspunsul a fost destul de îndoielnic, dar voi continua să lupt pentru introducerea geologiei. Şi în învăţămantul superior, geologia este mereu mai puţin luată în considerare. Oamenii au dreptul să înţeleagă ce se întamplă cu planeta pe care trăiesc, cum este ea -construită-, de ce există munţi mai -bătrani- şi alţii mai -tineri- şi… multe altele. Ca de exemplu: unde au fost oceanele de altădată, acum sute şi mii de milioane de ani? Sau ce varstă are Oceanul Atlantic. Numai învăţarea geologiei le-o poate explica. Caţi dintre tinerii de astăzi ştiu cat de vechi este pămantul pe care trăiesc şi cand a apărut prima vieţuitoare …şi cum arăta ea. O populaţie care nu ştie să gandească şi să se comporte merită să fie înjumătăţită de un mare cutremur. Exagerez bineînţeles!
– Totuşi, la sfarşit, pe cand să ne aşteptăm la un cutremur?
– Sunt sigur că va veni un cutremur mare. Ele se petrec în Vrancea de cel puţin un milion de ani şi vor mai fi cateva milioane de ani cat vor mai fi. Dacă va fi săptămana viitoare, peste un an sau peste zece asta nu ştiu s-o spun.