Spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitor, Cina cea de Taină, rugăciunea din Grădina Ghetsimani și vinderea Domnului de către Iuda sunt prăznuite în Joia Mare. În seara Joii Mari, enoriașii merg la Denia celor 12 Evanghelii. Tradiția spune că din Joia Mare până în ziua de Paști nu se mai trag clopotele bisericilor, ci doar „se toacă“. Fetele din sud fac 12 noduri unei ațe, își pun câte o dorință și dezleagă câte un nod când li s-a împlinit una dintre dorințe. Tot în sud există obiceiul ca mamele sau bunicile să spele picioarele copiilor din casă. În vest, gospodinele prepară pâine pe care o pun în vase noi. Câteva lumânări, puțin vin, pâinile și vasele noi le duc seara la biserică unde le lasă până în ziua de Paști.
Joia Mare, cunoscută și sub numele de Joia Patimilor, Joia Neagră, Joimărița, este ziua în care copiii merg prin sat, la casele fetelor de măritat, pentru a primi ouă de încondeiat.
În Joia Mare se face ultima pomenire, din Postul Mare, a morților.
Pietrele se prefăceau în ouă roșii
În Joia Mare trebuie înroșite ouăle, tradiția spunând că ouăle „vopsite“ în această zi nu se vor strica tot anul. Ouăle pot fi „colorate“ în roșu, în verde, în galben, în albastru. Ouăle colorate în alte culori decât roșu simbolizează bucuria primăverii. Unele gospodine colorează câteva ouă și cu negru, acesta reprezentând durerea și chinul pe care Hristos le-a suferit pe cruce.
Pentru a fi cât mai frumoase, gospodinele mai vopsesc ouăle cu coji de ceapă, frunză de pătrunjel, flori de tei, după care le ung cu slănină.
Una dintre legende spune că după ce Maria Magdalena a zis evreilor că Hristos a înviat, aceștia i-au răspuns că Hristos va învia când se vor înroși ouăle din coșul ei. De îndată, însă, ouăle din coș s-au înroșit. O altă legendă mai spune că, după Înviere, evreii au aruncat cu pietre în Maria Magdalena, dar pietrele „deveneau“ ouă roșii. Mai există și legenda potrivit căreia, după ce Hristos a fost răstignit pe cruce, Maria Magdalena a așezat un coș cu ouă lângă această cruce, iar ouăle s-au înroșit cu sângele care cădea din rănile lui Hristos.
Tradiția spune că, în noaptea de Înviere, fiecare credincios ia cu el la biserică, la slujba de Înviere, cåte un ou roșu. Astfel, oul este sfințit. În ziua de Paști, dimineața, există obiceiul de a te spăla pe față cu apa în care ai pus un ou roșu și bani. Tot anul, vei avea fața roșie precum oul înroșit.
În Bucovina, dar și în unele zone din Oltenia, oamenii se întrec în încondeiatul ouălor. Sunt „ouă muncite“. Astăzi ouăle se încondeiază cu ceară arsă sau colorată și cu tuș, după care li se dă luciu cu lac. Cloșcă cu pui, șerpi, laba gåștei sunt modele care apar pe ouăle încondeiate.
În Vinerea Seacă se ține post negru.
În Vinerea Mare, cunoscută și sub numele de Vinerea Paștilor, Vinerea Seacă, Vinerea Patimilor, a fost răstignit pe cruce și a murit Mântuitorul lumii. În seara acestei zile se oficiază Denia Prohodului Domnului.
Sfântul Epitaf, care îl întruchipează mort pe Hristos, înconjurat de Apostoli și Maica Domnului, este așezat în mijlocul bisericii. De vineri seara până după-amiaza zilei de sâmbătă, credincioșii trec pe sub Sfântul Epitaf. Tradiția spune că enoriașii care vor trece de trei ori pe sub Sfântul Epitaf nu vor avea dureri de cap, mijloc și șale pe tot parcursul anului. Enoriașii care își șterg ochii cu marginea epitafului nu vor avea dureri de ochi.
În Vinerea Mare, bătrânele, și nu numai, țin post negru. Seara, la Denia Prohodului Domnului, enoriașii iau anafură de la biserică. După cântarea Prohodului Domnului, soborul de preoți înconjoară de trei ori biserica cu Sfântul Epitaf, care apoi este așezat pe masa din mijlocul bisericii. După slujbe, enoriașii merg la cimitir, aprind lumânări la morminte și-și jelesc morții. În unele zone, la sfârșitul slujbei, preotul împarte florile aduse la biserică de către credincioși. Aceste flori sunt considerate bune de leac.
În popor se spune că dacă plouă în Vinerea Mare anul va fi bogat și dacă nu plouă va fi sărac. În unele zone ale țării, oamenii se scaldă, în Vinerea Mare, de trei ori în apă rece pentru a fi sănătoși tot anul. Femeile nu prepară borș în această zi ca să nu se scalde Necuratul în el și nu coc pâine sau altceva ca să nu ardă mâinile Maicii Domnului. De asemenea, femeile nu cos ca să nu orbească și nu țes, nu torc, nu spală pentru a nu o supăra pe Sfânta Vineri. În această zi, credincioșii tămâiază casa și curtea pentru ca gângăniile să nu se apropie de culturi.
Sâmbăta Mare este ziua îngropării lui Hristos. Gospodinele fac ultimele pregătiri pentru ziua de Paști. Copiii și bătrânii merg la împărtășanie. Seara, oamenii se odihnesc pentru a putea participa la slujba de Înviere, de la miezul nopții.
