Un român din trei este supraponderal și unul din patru este obez, se arată într-un nou studiu realizat de Eurostat (Biroul European de Statistică). Același raport mai arată că obezitatea reprezintă un factor de risc major în aproximativ 75% din bolile contemporane, doar 10% din cei 3,5 milioane de români care suferă de obezitate merg la un control medical și doar 1% dintre aceștia sunt incluși într-un program național de educație împotriva obezității.
Specialiștii în tulburări de alimentație și obezitate afirmă că principalele cauze ale acestei boli sunt alimentația proastă, stresul și sedentarismul, iar programele care să combată acest fenomen mondial ar trebui organizate și în țara noastră, așa cum se desfășoară de foarte mulți ani în țări precum Marea Britanie și Statele Unite ale Americii .
Controalele periodice la medic sau specialiști, dar și realizarea de către specialist a unui plan de monitorizare pe termen lung ar trebui să fie primii pași pe care persoane în cauză ar trebui să-i facă. “Persoanele care suferă de supraponderalitate sau obezitate trebuie să își facă în primul rând analizele medicale periodic și să apeleze la un specialist sau la mai mulți (nutriționist, psiholog, dietolog), în funcție de natura obstacolului întâmpinat, în încercarea de a rezolva problema. Un alt aspect important este înțelegerea faptului că este necesar realizarea unui plan pe termen lung care trebuie monitorizat de specialistul cu care se colaborează și care trebuie respectat chiar dacă exista recăderi și descurajări”, afirmă Ileana Iliescu, psiholog specialist în tulburări de alimentație și nutriție, autor a mai multor studii de specialitate.
“Boala” mileniului trei, stresul, reprezintă și ea un factor declanșator al obezității, iar când suntem stresați, primul lucru pe care-l facem este să ne îndreptăm către frigider. “Toți oamenii răspund la stres prin „mâncare”, fie că mănâncă prea mult sau prea puțin. Unul din factorii determinanți ai acestui tip de comportament este faptul că o componentă importantă a senzației de frică/stress este Amygdala, zona localizată în interiorul creierului care intră în panică de fiecare dată cand „o înfometăm” și răspunde prin stress, liniștindu-se doar în momentul în care ne alimentăm. Deci, reacția noastră de a încerca să diminuăm stresul Amygdalei prin alimentație, este justificată dar nu neapărat sănătoasă”, afirmă psihologul Ileana Iliescu, președintele Asociației pentru Dezvoltarea Inteligenței Copiilor și Adolescenților „C. Dickens” și membru al Centrului Talk Talk.
Referitor la programele naționale de combatere a fenomenului, specialiștii sunt de părere că nu doar autoritățile statului trebuie să gândească o strategie pe termen lung, prin implementarea de programe educaționale și sociale, dar și medicii și psihologii ar trebui să relaționeze mai bine cu mass-media pentru educarea populației, model pe care îl putem prelua de la americani sau britanici. “În ultimii ani inceput să se manifeste, la nivel internațional, o preocupare mai mare a medicilor în acest sens precum și o implicare a mass media în programe de prevenție a acestei condiții medicale. Televiziunile din Marea Britanie sau din Statele Unite sunt pline de emisiuni ca „Secret Eaters” sau „I used to be fat” care au ca scop prevenția sau ajutorarea persoanelor care suferă de acest tip de tulburare (tulburarea mâncatului compulsiv asocitat obezității). De asemenea, asigurările sociale din aceste țări permit pacienților să beneficieze, fără costuri suplimentare, de programe de susținere și tratament organizate de Ministerul Sănătății, formate din medici și psihologi”, declară Ileana Iliescu, psiholog specialist în tulburări de alimentație și nutriție.
