Nu trebuie să ai ocazia să iei la picior Romania pentru a constata de departe faptul că ţara noastră este plină de urme istorice fabuloase, după care alte popoare tanjesc. Recondiţionarea şi introducerea lor în circuitul naţional de valori ar reabilita nu doar istoria romanească, atat de plină de găuri negre, ci şi imaginea desfigurată a Romaniei de azi. Poate în ultimul ceas, mai marii ţării se vor gandi că este timpul să înlocuiască demagogia de pană acum cu fapte. Cred că toate acestea ne-ar fi de folos. Pe de altă parte, mai cred că în fotoliul de ministru al culturii ar trebui trimis un ţăran, cu respect pentru trecut şi tradiţie, şi nu un intelectual rasat, patriot de ocazie şi maestru de vorbe goale. Nu sunt singurul om care a ajuns la concluzia amară că bisericile şi monumentele istorice din Romania au nevoie de ajutor. Fără ele, vom afla poate prea tarziu cine am fost, de la alţii.
Înălţate pe temelii dacice sau romane, în primii ani de creştinare a romanilor, refăcute de cneji după modele europene, bisericile-monumente istorice din toată ţara, uriaşe dovezi ale etnogenezei şi întemeierii statale, sunt lăsate pieirii, în furia vanturilor şi-a ploii, cu lacăte grele pe porţi. Fără tăbliţe indicatoare, fără ghizi specializaţi, cu lucrările de restaurare începute şi neterminate, cu acoperişurile sparte şi uşile bălăngănindu-se în ţaţani, fără sobe şi lumină, monumentele istorice tremură pe timp de iarnă. În vreme ce conducătorii de astăzi dau din coate să înalţe o catedrală a neamului, cu preţuri nejustificat de mari, istoria ţării se pregăteşte de obştescul sfarşit.
Cetatea Sucevei, uitată de lume
Multe şi de o valoare inestimabilă sunt monumentele istorice care împanzesc judeţul Suceava, de departe remarcandu-se Cetatea Sucevei (foto). Păcat că în ultima vreme aceasta pare a se afla într-o stare care lasă mult de dorit. Poate că nici un vizitator nu are prea mari pretenţii pentru ca în schimbul celor 20 de lei să primească prea multe indicaţii, totuşi măcar pentru istoria pe care o emană acest loc ar trebui arătat mai mult respect. Mirosul pestilenţial emanat în zonă precum şi carciuma din apropiere contrastează cu ideea monumentului.
Este drept că, în general, restaurarea monumentelor este o muncă destul de costisitoare, la care autorităţile locale şi centrale se pretează cu greu. Suceava se află în fruntea judeţelor cu potenţial istoric şi arheologic din Romania. Există o apropiere cu judeţul Constanţa, cu care Suceava vrea să rivalizeze din punctul de vedere al importanţei descoperirilor arheologice. Monumentele medievale, bisericile şi cetăţile din Suceava întregesc în mod fericit tabloul unei existenţe istorice frămantate şi extrem de valoroase.
Proiecte pentru valorificarea turismului cultural
Totuşi, lipsa ghidajului de specialitate, a materialului publicitar, a marcajelor turistice devine o piatră de moară în dezvoltarea unui turism cultural în judeţul Suceava. După umila mea părere, pentru monumentele istorice din judeţul Suceava ar trebui în primul rand luate măsuri de aducere a lor la un standard de prezentare european. De asemenea, trebuie concepute proiecte care să valorifice ideea turismului cultural, avand la bază valorile istorice deosebite pe care le gestionăm. Turismul cultural se adresează unor segmente puţin avute. Este vorba de populaţia şcolară şi de persoanele aflate în pragul senectuţii, pensionarii. Aceste categorii de populaţie sunt cele mai receptive la actul educaţional. Se pare că la extremele existenţei noastre interesul pentru trecut este deosebit. Turismul ar putea fi definit, în cateva cuvinte, astfel: cazare ieftină, transport ieftin, informaţie bogată.
La polul opus, Braşovul adăposteşte astăzi una dintre cele mai vechi cetăţi medievale din Romania – Kronstadt fiind vechea denumire a oraşului. Avand circa 324.000 de locuitori, Braşovul este considerat -inima Romaniei-. A fost din cele mai vechi timpuri atat un centru economic important, cat şi unul turistic, cultural şi sportiv. Municipiul este la o distanţă de 171 kilometri de Bucureşti. Cetatea Braşovului a fost edificată între secolele al XIV-lea şi al XVIII-lea, fiind considerată una dintre cele mai puternice din Transilvania. Păstrează numeroase vestigii (Poarta Ecaterinei, Poarta Scheilor, Bastionul postăvarilor, Bastionul ţesătorilor, Bastionul fierarilor). Din sistemul de fortificaţii exterioare zidurilor cetăţii se mai păstrează Turnul Alb şi Turnul Negru. Oraşul vechi poate fi considerat un centru medieval autentic, dar cel mai bine se păstrează atmosfera din vechime în Cetatea din Braşov, situată în varful unui deal împădurit. Braşovul este situat pe unul dintre cele mai vechi drumuri comerciale pe care se desfăşura schimbul de mărfuri între Ţara Romanească, Moldova şi Transilvania. La sfarşitul secolului al XVI-lea a început construcţia cetăţii, dar zidurile nu au fost gata la prima incursiune turcească în Transilvania (în 1421), astfel că oraşul a fost cucerit şi incendiat de otomani. Turcii au revenit în zonă în 1434, dar nu au mai putut cuceri oraşul, el fiind înconjurat de ziduri puternice. Judeţul Braşov este astăzi a doua destinaţie turistică a Romaniei, după judeţul Constanţa, şi prima în privinţa turismului montan. În judeţ sunt concentrate de asemenea foarte multe obiective turistice. Amploarea deosebită a activităţii turistice a fost determinată de mai mulţi factori. Primul este potenţialul turistic natural, de o spectaculozitate şi diversitate deosebite, precum şi patrimoniul cultural-istoric, alcătuit din obiective variate care au şi o certă valoare turistică.
Piaţa Sfatului îşi pierde istoria
În centrul oraşului Braşov sunt cele mai importante atracţii turistice, unde vizitatorii pot admira Piaţa Sfatului (foto), o piaţă mare – inima vechiului oraş germanic, care este şi astăzi înconjurată pe alocuri de zidurile originale ale cetăţii. Clădirile sale reamintesc de moştenirea germană a regiunii. Piaţa este înconjurată de magazine, cafenele şi restaurante, pe langă care pot fi văzuţi şi vanzători ambulanţi, muzicieni de ocazie şi ţigani pitoreşti, care aduc culoare şi viaţă pieţei. Piaţa Sfatului este un vechi loc de targ. Biserica Neagră (foto) este cel mai mare edificiu religios între Viena şi Istanbul. Biserica Neagră este considerată de specialişti ca fiind cel mai reprezentativ monument de artă gotică din ţara noastră, cu o orgă de 4.000 de tuburi, un organist faimos în întreaga lume – Stas Eckhardt – şi o celebră colecţie de covoare orientale. Clădirea bisericii este impunătoare, lungă de 89 de metri, înaltă de 21 de metri şi avand lăţimea de 38 de metri.
