Gelu Voican Voiculescu a fost contestat de două ONG-uri și de Asociația Victimelor Mineriadelor din 13-15 iunie. Astfel, asociațiile au depus la Curtea de Apel o cerere în care solicită anularea adeverinței eliberate de CNSAS prin care Gelu Voican Voiculescu a primit verdict că nu a colaborat cu Securitatea. „Formulăm contestație împotriva adeverinței prin care se adeverește că nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securității lui Gelu Voican Voiculescu. Solicităm infirmarea acestei soluții în sensul adeveririi faptului că elementele prezentate în cuprinsul adeverinței contestate se circumscriu prevederilor legii privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, iar lui Gelu Voican Voiculescu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securității“, se spune în solicitare.
Contestatarii arată care sunt elementele pentru care solicită anularea verdictului dat de CNSAS, susținând că Gelu Voican Voiculescu ar fi putut să sustragă din dosar documentele care ar fi condus la aflarea faptului că fostul vicepremier a colaborat cu Securitatea. „Arătăm că atât din conținutul adeverinței, cât și din conținutul notei de constatare întocmită de Direcția de Specialitate din cadrul CNSAS rezultă că Voican Voiculescu a avut calitatea de lucrător/colaborator al Securității. Acest lucru rezultă din chiar declarațiile date de acesta, așa cum sunt ele reluate parțial în conținutul adeverinței. Astfel, domnul Voican dă ample note informative cu privire la activitatea și planurile de viitor ale diferitelor persoane care l-au primit în anturajul lor, nimerește «întâmplător» taman în mijlocul unei descinderi la casa unui doctor «pe care nu îl cunoscuse prea bine» și le reproșează organelor de securitate că nu au ales momentul potrivit pentru descindere (flagrant), considerând că au pătruns prea devreme în locuința respectivă și nu au surprins persoanele adunate acolo în poziții yoga, iar în altă delațiune, face considerații generale pe tema persoanei lui Gregorian Bivolaru, dând recomandări cu privire la posibile modalități de «reeducare» a acestuia“, se mai arată în cerere. Contestatarii susțin, de asemenea, că „prin calitatea sa de prim șef postdecembrist al proaspătului înființat atunci Serviciu Român de Informații, continuatorul fostei Securități a avut grijă să înlăture din dosarele sale orice document care să îl incrimineze și care să facă dovada directă a colaborării cu fosta Securitate“.
