– In ultima perioada, presa a relatat despre existenta unei sesizari depuse in 2003 la Comisia de cercetare a Abuzurilor din Camera Deptatilor, in care dvs. erati acuzat de faptul ca ati angajat-o la CSA pe soacra dvs., ca ati fi favorizat compania de brokeraj manageriata de sotia dvs. Desi a trecut ceva vreme de la depunerea acelei sesizari, pana acum nu se cunosc rezulatele.
– Am aflat si eu, intamplator, din presa, despre acel material. Stiu ca a circulat pe Internet. Momentul aparitiei acelui -document- a coincis cu cel al plecarii unui membru al CSA, caruia i se terminase mandatul. Probabil dansul, intr-un anumit moment de frustrare, a simtit nevoia sa se racoreasca pe cineva. Si s-a racorit pe mine. Acel material care a circulat pe Internet, asa-zisul -Armagedon al asigurarilor-, ar fi avut la baza un memoriu anonim, adresat parlamentului. Tot ce pot sa spun este ca, la timpul respectiv, anumite teme din acel memoriu – pe care nu l-am vazut niciodata – au constituit obiectul unei adrese din partea parlamentului, la care am raspuns. Am clarificat acele probleme, insa din cauza ca memoriul era anonim, parlamentul nu a avut cui sa raspunda. De aceea nu a mai existat nici o reactie oficiala in urma cercetarii facute de parlament. Cat priveste problemele ridicate de dvs., o sa raspund punctual. Este adevarat ca soacra mea, Vasile Aurelia, este salariat, pe o functie de executie, la serviciul personal al CSA, din anul 2001. Atunci, ca orice institutie noua, trebuia sa ne cream o echipa pentru a demara activitatea. Neavand pe nimeni la serviciul personal, am apelat la dansa sa ma ajute. Nu era muritor de foame, lucra la o regie profitabila de unde si-a facut transferul la CSA. N-a detinut si nu detine nici o functie de conducere in cadrul CSA, ci s-a ocupat strict doar de problemele de personal. Nu are nici un privilegiu in plus, poate doar probleme, pentru ca atunci cand ai o conexiune cu seful unei institutii te afli in atentia tuturor.
– Nu v-ati gandit, atunci cand ati apelat la soacra dvs., ca angajarea sa in cadrul CSA poate fi speculata in defavoarea dvs.?
– Nu m-am gandit la timpul respectiv. Eu am judecat oamenii prin prisma bunei credinte. Pe aceasta tema am avut dicutii si cu comisiile parlamentare de specialitate, iar cei care conduceau comisiile la momentul respectiv mi-au spus -In cine sa ai mai multa incredere?-. Dar se pare ca la noi nu functioneaza aceasta relatie a muncii care functioneaza la japonezi. Ei isi aduc si tatii si copiii sa lucreze in aceeasi intreprindere. Nu sunt adeptul de a lucra cu oameni din familie in aceeasi institutie, dar, la momentul constituirii CSA, va rog sa ma credeti ca am pornit cu 15 oameni si nu am stiut cum sa facem ca sa mearga treaba…
– Legat de activitatea sotiei dvs. la International Leasing Insurance Broker SRL, ati fost acuzat in acel memoriu ca ati fi favorizat compania respectiva…
– Sotia mea a lucrat in acest sector al asigurarilor de cand a terminat ASE-ul. Initial, a lucrat in Ministerul Finantelor, la Oficiul de Supraveghere a Asigurarilor. Asa ne-am si cunoscut si ne-am casatorit. Ulterior, pentru a evita un conflict de interese, a plecat la Allianz, unde a fost inspector de asigurari 10 ani. N-a fost avansata pentru ca imediat s-ar fi speculat ca este sotia lui Crisan. Cat a fost acolo, nimeni nu s-a sesizat. La un moment dat, a primit o oferta de a deveni director al unei firme de leasing nou-creata. Conflict de interese, in baza legii, cand am completat declaratia respectiva, nu era, deoarece legea nu retroactiveaza in orice sistem de drept. Cand s-a aprobat functionarea companiei respective in Consiliul CSA, in care sotia mea avea o functie de conducere, eu m-am abtinut de la vot tocmai pentru a nu da nastere la interpretari. Acest lucru se poate verifica. Cum pot influenta incasarile companiei conduse de sotia mea? In nici un fel, deoarece structura portofoliului de clienti este compusa in proportie de 99% de persoane fizice. Deci nu pot interveni in nici un fel in favoarea companiei pe care o conduce.
– In sesizare mai exista si acuzatia ca CSA actioneaza ca un racket, in sensul ca ar colecta anumite taxe de protectie.
– Eu trebuie sa probez nevinovatia, fara ca cel care acuza sa furnizeze o proba. Ceea ce nu e normal intr-un stat de drept. Este o afirmatie neprobata, o minciuna sfruntata care nu are nici o justificare. CSA, conform legii, este finantata din taxe de functionare, platite de catre societatile de asigurare si cele de brokeraj. In afara de aceste taxe, nu exista posibilitatea de a colecta altele in plus.
– Sesizarea depusa la parlament a coincis cu aparitia unui raport al UE, in care se critica politizarea institutiei, in speta numirea pe criterii politice a membrilor CSA.
– Asa este. Mentiunea a aparut in acel raport. La originea acelei mentiuni sta insa aceeasi persoana care a parasit CSA, fosta membra a Consiliului. Intr-o intalnire cu oficiali europeni si-a permis sa vorbeasca in numele Comisiei, afirmand ca a fost numit pe baza unui algoritm. Din pacate, expertii europeni au generalizat. In ceea ce ma privese, eu n-am fost membru de partid dupa 1989, n-am facut politica, nu imi place sa fac politica.
– Totusi, pentru a ajunge in CSA, membrii Comisiei au nevoie de sustinere politica.
– Asa este, insa sustinere e prea mult spus. Exista o recomandare pe care o face un grup parlamentar al unui partid catre Comisiile de Buget Finante, iar aceasta este analizata, discutata cu pretendentii la functie, dupa care se voteaza.
– O data ajuns prin aceasta formula in CSA, nu te simti ulterior obligat sa cedezi anumitor rugaminti, sa inchizi ochii la anumite probleme?
– In cazul meu, am fost recomandat strict din punct de vedere profesional de catre presedintele PSD si am fost rugat sa nu cedez.
– Chiar fara sa-ti ceara nimeni nimic, stiind ca sustinerea politica poate fi retrasa daca deranjezi anumite interese, nu exista tendinta de a ceda tacit, de a inchide ochii?
– Sincer sa fiu, sustinere politica din partea PSD, putin am simtit. Spun asta, judecandu-ma in raport cu ceilalti membri ai CSA, care intr-adevar au beneficiat de o sustinere.
– Unui membru al CSA i se poate oricand retrage sprijinul politic, ceea ce conduce, inevitabil, la inlocuirea sa din cadrul Comisiei. Chiar nu exista tentatia de a inchide uneori ochii pentru a evita acest lucru?
– Nu, pentru ca parlamentul are o structura mai variata decat partidul si pana la urma o decizie a unui grup parlamentar trebuie trecuta prin plenul Camerelor. Autonomia si independenta functioneaza.
– Cum ati caracteriza piata asigurarilor la momentul actual?
– Exista un paradox: am avut o crestere spectaculoasa pe fondul scaderii PIB, insa, pe fondul cresterii PIB din ultimii patru ani, cresterea n-a mai fost asa de spectaculoasa. Normal ar fi ca, in masura unei cresteri economice, sa se creeze resursele financiare si sa creasca piata.
– Care ar fi motivele acestui paradox?
– In primul rand, lipsa unei educatii economice. Apoi, consider ca masurile de incurajare, subiective si obiective, care vin in sprijinul dezvoltarii asigurarilor, au fost timide. Un exemplu: chiar daca s-a creat posibilitatea deducerii asigurarilor de locuinte pana la 200 de euro, sau la asigurarile de sanatate private, deductibilitatea, in loc sa functioneze la momentul platii politei, ea se deduce la finele anului pe declaratia de venit, urmand ca asiguratul sa astepte pana va recupera banii de la buget. Acest mecanism greoi descurajeaza o investitie in asigurari.
– Comparativ cu anul trecut, cu cat estimati ca va creste in acest an piata asigurarilor?
– In termeni reali, avem estimata o crestere de 20-22%. Trebuie sa vedem care este structura pe care sta aceasta cresere. Din datele pe care le avem, ea nu sta pe asigurari care poarta in spate un risc bun. Se bazeaza pe asigurarile de credite, care nu genereaza niste riscuri bine coate in piata internationala. La persoane fizice, comparativ cu cele juridice, exista o alta educatie in ceea ce priveste rambursarea creditelor. In 90% din cazuri, persoanele fizice nu-si permit sa nu ramburseze creditele la scadenta. Analizand insa la nivelul unei societati care ar fi liderul unei asemenea categorii de asigurari, deja discutam, de la o rata a daunei la finele lui 2003, de 10-15%, la o rata actuala a daunei de 40%. Recent, in Consiliu, am analizat cateva cazuri in care ne-am manifestat ingrijorarea in raport cu raspunderile asumate de catre doua companii de asigurari care au o relatie privilegiata cu anumite banci. Am identificat anumite probleme si am solicitat implementarea unui program de reasigurare suplimentar. Daca nu vor dori sa implementeze acest program, le vom limita operatiunile sau ii vom obliga sa recurga la recapitalizarea companiilor.
– Exista riscul ca cele doua societati pe care nu le-ati nominalizat sa cada?
– In momentul acesta n-as putea sa spun acest lucru. Dar datoria noastra este sa luam masuri din momentul in care sesizam aspectele care se apropie de -semnalul de alarma-.
– Se vehiculeaza informatia conform careia in Romania se asteapta un cutremur de mare intensitate si totusi doar o mica parte din populatie isi asigura locuintele? Este costisitoare acesta asigurare?
– Ne place sau nu, acel cutremur va veni pana la urma, undeva prin 2006 sau 2007. N-as vrea sa ma transform intr-un Hancu. De ce nu se fac asigurari de locuinte intr-un procent mai mare? Asa cum am spus, exista o lipsa de educatie economica, pentru ca daca te raportezi la o prima de asigurare de 20.000 de euro, polita de asigurare variaza undeva la o suma anuala cuprinsa intre 36 si 50 de euro, accesibila oricarei persoane fizice, daca ne raportam la salariul mediu pe economie.
– In cazul unui cutremur, persoanele asigurate care au suferit daune isi vor putea recupera rapid banii? Va exista pericolul ca societatile de asigurare sa nu-si poata indeplini obligatiile financiare asumate?
– Noi am luat masuri specifice riscurilor de tip catastrofa pentru a evita situatiile neplacute, in sensul obligativitatii reasigurarilor la companii internationale de prim-rang. Probabil ca, in cazul unui cataclism, societatile de asigurare autohtone vor avea probleme de logistica, insa in nici un caz de bonitate.
– Sumele subscrise de romani in asigurari sunt mari sau mici in comparatie cu cele subscrise in statele din zona?
– La noi, prima de asigurare pe cap de locuitor este mica in comparatie cu alte tari din zona. Motivul: veniturile romanilor.
– Vom asista in viitorul apropiat la o restrangere a numarului companiilor existente pe piata asigurarilor de la noi?
– Consolidarea pietei va presupune un numar mai mic de societati de asigurare, dar mai capitalizate si cu o credibilitate mai mare. Deja sunt in curs anumite fuziuni, au fost achizitii. Este posibil sa intre si investitori de pe piata straina, in special din Austria.
– Vorbind de transparenta. Presa a relatat deseori ca anumite companii de asigurare se confruntau cu probleme, insa CSA nu a reactionat. In schimb, daca alte companii au avut mici probleme, CSA a comunicat imediat. Putem deduce ca CSA este pentru unii -Zana cea buna-, iar pentru altii -Muma Padurii-.
– Nu, in nici un caz. In momentul in care s-a ajuns intr-o situatie gen faliment, pana la acel moment s-a incercat tot ceea ce era posibil din punctul nostru de vedere. Faptul ca nu am facut cunoscuta situatia unei companii cu probleme la un moment dat nu inseamna lipsa de transparenta.
– Este un post ingrat cel de sef al asigurarilor?
– Da. Eu sunt in situatia unui arbitru al unui meci de fotbal. Daca castiga gazdele, ma injura oaspetii, iar daca castiga oaspetii, ma injura gazdele. Dar neinjurat nu prea scapi.
– Chiar daca -fluierati- bine?
– Stiti cum e si cu -fluieratul- asta. Daca -fluieri- prea mult, te injura publicul sau presa ca strici jocul. Si nu mai stii cum sa o dai. Acum cateva zile am vazut o reactie intr-o revista de profil care se pretinde mare specialista in sectorul financiar. Am fost acuzat ca restrictionez piata financiara. Insa restrictiile financiare – care vin din legislatia UE si pe care noi n-am facut decat sa le preluam, spun ca intermedierile in asigurari nu se pot face de catre alte entitati decat pana la maximum 500 de euro prima de asigurare. Ei spun – desigur reprezentand interesele unui sistem, tot din cadrul celui financiar-bancar – ca i-am distrus, ca ar fi putut intermedia, de exemplu, asigurari tip CASCO. Inclusiv reprezentanti ai sistemului bancar au avut o pozitie extrem de dura la adresa mea, facand referire la acele instrumente -bank assurance- pe care noi le-am fi restrictionat. Insa noi nu am restrictionat nimic, ci am luat o masura de protectie pentru piata, in concordanta cu normele europene.
