Pachetul legislativ privind protectia copilului se afla in aceste zile pe ultima suta de metri, urmand sa intre cat mai rapid in circuitul legislatiei romanesti. Dar, pentru ca totul sa fie in regula, mai este de asteptat si OK-ul Uniunii Europene…
Cele patru proiecte – care vor fi supuse curand dezbaterii publice – sunt complementare si includ prevederi care acopera o arie destul de larga de situatii posibile in domeniul protectiei copilului. Avand in vedere aceste aspecte, mai multi responsabili din sistemul protectiei copilului sprijina ideea adoptarii lor prin asumarea raspunderii guvernului in parlament.
Prin acest pachet de acte normative, guvernul doreste sa reglementeze in mod unitar drepturile copiilor, atat in cazul minorilor care cresc in familia naturala, cat si in acela al celor fara parinti, aflati in grija statului. Practic, prevederi incomplete existente in mai multe acte normative (precum Codul familiei sau ordonantele privind adoptiile) au fost completate si adunate la un loc, cele patru proiecte de lege reprezentand pe ansamblu un adevarat -cod al copilului-.
Lege separata pentru drepturile minorilor
Drepturile minorilor si obligatiile parintilor vor fi reglementate printr-o lege separata, cuprinsa in pachetul legislativ finalizat recent si pentru a carui aprobare mai multi responsabili din sistemul de protectie a copilului sustin varianta asumarii raspunderii guvernului in parlament.
Astfel, proiectul de lege privind drepturile copilului garanteaza dreptul minorilor la educatie, ingrijire medicala, imagine publica, intimitate, libera exprimare si opinie, la protectie impotriva exploatarii, precum si dreptul la asistenta sociala. Totodata, actul stabileste obligatiile parintilor si garanteaza sprijinul din partea statului pentru cei care sunt prea saraci pentru a-si creste copiii.
Amenzi in cazul nou-nascutilor nedeclarati la timp
Conform proiectului, copilul trebuie declarat la starea civila in cel mult cinci zile de la nastere, de catre parinti sau rude ori – daca ei nu pot – de personalul medical ori, in ultima instanta, de alte persoane care au cunostinta de venirea lui pe lume.
Nedeclararea copilului la nastere se pedepseste cu amenda intre unu si cinci milioane de lei pentru persoane fizice si dublu pentru institutii.
Minorul are dreptul sa creasca alaturi de parinti, sa-si cunoasca familia si sa tina legatura cu fratii ori cu rudele. El are dreptul la servicii medicale si la medicatie gratuita, doctorul putand decide chiar fara acordul parintilor ce masuri medicale trebuie sa ia pentru a salva viata copilului aflat in pericol.
Parintii au obligatia de a-si creste copiii si de a le asigura cele mai bune conditii de viata. In cazul in care parintii sunt prea saraci pentru a-i creste, statul este obligat sa-i sprijine asigurandu-le resurse financiare si materiale care nu se iau in considerare in calcularea venitului minim al respectivei familii. Copiii sub 15 ani nu au capacitate de munca, iar parintii nu au voie sa-i exploateze ori sa-i constranga la o vreo activitate care le impiedica buna crestere si dezvoltare.
Nu cititi jurnalul intim al copilului!
Potrivit proiectului legislativ, orice minor are dreptul la viata privata, intimitate, libera exprimare si opinie. Adultii care se folosesc de autoritatea lor pentru incalcarea dreptului la viata privata si intimitate al minorilor risca o amenda intre 10 si 15 milioane de lei.
Totodata, daca a implinit 10 ani, copilul poate fi ascultat de instanta. Este posibil ca si copiii sub aceasta varsta sa apara in fata judecatorilor daca magistratii considera necesar acest lucru. In orice caz, opiniile minorului vor fi luate in considerare in raport cu varsta si cu gradul sau de maturitate.
Un capitol distinct vizeaza – in premiera – protectia minorilor care au comis fapte penale. Acestora trebuie sa li se asigure gratuit atat un avocat (de catre directia locala pentru protectia copilului), cat si dreptul la intimitate, nici o informatie privind cazurile penale cu minori neputand fi facute publice.
Proiectul defineste abuzul si neglijarea si stabileste atributiile autoritatilor in depistarea cazurilor de acest fel. Legea stipuleaza, totodata, obligatia celui care constata un abuz asupra unui minor de a anunta autoritatile, indiferent ca este vorba despre rude sau vecini ai copilului, profesori, medici, preoti sau alti reprezentanti ai comunitatii.
Atentie marita pentru lipsa cadrului familial
Protectia speciala este destinata acelor copii ramasi fara parinti ori care, din cauza abuzurilor sau a neglijarii, nu mai pot ramane in cadrul familial. Masurile de protectie speciala se stabilesc individualizat in raport de situatia fiecarui copil si sunt dispuse de autoritatile locale de profil (DPC si CPC la propunerea primarilor).
Copilul poate fi plasat in familia largita (rude de pana la gradul patru), in cea de imprumut sau in centre specializate, autorii legii urmarind ca minorul sa fie ocrotit intr-un mediu stabil si sanatos. El poate fi ocrotit si de familia lui, sub supraveghere, ori – in ultima instanta – poate fi adoptat. Pentru prima oara, legea interzice plasarea in centre de ocrotire a copiilor sub doi ani, pentru care este permisa doar ingrijirea intr-un mediu familial.
Folosirea copiilor la cersit se sanctioneaza cu pana la 5 ani de inchisoare, pedeapsa mergand pana la 7 ani de detentie daca abuzatorul este unul din parinti. Sunt si alte situatii in care incalcarea legii atrage raspunderea penala.
