Parlamentul ceh s-a reunit, incepand de ieri dimineata, pentru a alege viitorul presedinte al republicii. O misiune grea din mai multe puncte de vedere. Nici unul dintre candidati nu are prestanta lui Vaclav Havel, al carui al doilea mandat expira la 2 februarie. Nici unul dintre cei patru posibili succesori ai sai nu se bucura de sprijin politic atat de puternic incat sa obtina fara probleme, de la prima reuniune a parlamentului, votul favorabil al majoritatii absolute.
Se alege un presedinte ceh conform legilor democratiei parlamentare. Este necesara majoritatea absoluta in ambele Camere ale parlamentului, in Senatul format din 81 de membri si in Camera compusa din 20 de deputati. Daca presedintele nu poate fi ales din prima runda, candidatul cu cele mai multe voturi obtinute in fiecare dintre cele doua Camere se prezinta la al doilea vot sau chiar si la al treilea. Teoretic, intre runde este posibila o perioada de pauza de 15 zile. Daca nici la al treilea vot nu este ales noul presedinte, partidele politice trebuie sa isi desemneze noii candidati. Este indreptatita, deci, temerea ca Cehia ar putea ramane multa vreme de acum inainte fara un succesor pentru Vaclav Havel.
Mai ales in conditiile in care coalitia de centru-stanga a premierului Vladimir Spidla se bucura doar de o majoritate simpla in Camera Deputatilor si este minoritara in Senat. Si cu atat mai mult cu cat aceasta coalitie nu a reusit sa impuna un candidat unic pentru functia de presedinte. Partidul Social-Democrat a optat pentru Jaroslav Bures, fost ministru de justitie, in varsta de 48 de ani si membru al Partidului Comunist Ceh din 1986 si pana la caderea acestuia. Unii parlamentari social-democrati au anuntat insa ca vor vota in favoarea candidatului crestin-democrat, Petr Pithart, care pleaca de pe pozitia de favorit si care ar putea reprezenta o solutie de compromis intrea dreapta si stanga politica ceha. Petr Pithart are 62 de ani si a fost membru al miscarii disidente Carta 77. Actualmente este presedinte al Senatului de la Praga. Principala formatiune de dreapta, Partidul Democratic Civic, a prezentat candidatura fondatorului sau, fostul premier liberal Vaclav Klaus, in varsta de 61 de ani. Comunistii au si ei propria propunere, fostul procuror militar Miroslav Krizenecki, care insa nu are nici o sansa de reusita.
1989-2003
Vaclav Havel, care a devenit presedinte al Cehoslovaciei in 1989 si care a fost figura emblematica a Revolutiei de Catifea, este ultimul disident est-european care mai este inca la putere. In toti acesti ani, a reusit sa ramana deasupra disensiunilor politice, pastrandu-si functia de presedinte al Republicii Cehe si dupa divizarea pasnica a tarii. Este putin probabil ca succesorul sau sa aiba aceeasi statura politica.
Petr Pithart este si el fost disident si are sansele cele mai mari de a prelua presedintia. Este insa un membru al Partidului Crestin-Democrat, una dintre cele mai mici formatiuni politice din parlament. Vaclav Klaus, un economist liberal, nu a reusit niciodata sa obtina sprijinul si simpatia majoritatii populatiei cehe. Jaroslav Bures, al treilea candidat care conteaza in cursa pentru presedintie, a fost desemnat drept candidat social-democrat de catre fostul lider al partidului, Milos Zeman. Jaroslav Bures nu este insa o figura politica semnificativa si nu i se acorda foarte multe sanse, chiar daca este singurul candidat care a organizat o campanie preelectorala si in randul cetatenilor. In ultimele saptamani a fost tinta unor scandaluri legate de trecutul sau in sistemul juridic comunist.
Nici un castigator sigur, asadar, si nici un candidat care sa calce pe urmele lui Vaclav Havel. In urmatoarele zile, Cehia va trebui sa gaseasca totusi o solutie.
Vaclav Klaus si Petr Pithart, in runda a doua
Vaclav Klaus si Petr Pithart se vor infrunta in al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidentiale din Republica Ceha. Klaus a obtinut sprijinul a 92 de deputati si a 30 de senatori, in timp ce Pithart a primit votul a 31 de senatori si a 20 de deputati. Candidatii social-democrat si comunist au fost eliminati in primul tur de scrutin.
