Educația prin cercetare Convorbire cu {tefana Petrescu, Director al Institutului de Biochimie al Academiei Române
Dincolo de cercul restrâns al speciali[tilor, Institutul de Biochimie al Academiei Române este pu]in cunoscut \n ]ar`. Nu facem comentarii. E \ns` ceva mult mai important ce merit` consemnat. De curând, cu prilejul \nmân`rii \nsemnelor de membru de onoare al Academiei Române, Prof. Baruch Blumberg, laureat al Premiului Nobel \n 1976 pentru vaccinul \mpotriva hepatitei B, a vorbit \n termeni care v` onoreaz` despre colaborarea cu Institutul pe care \l conduce]i. S` \ncepem cu o scurt` istorie.
Institutul s-a \nfiin]at \n 1952 ca institut al Academiei Române, de c`tre acad. Eugen Macovski, pe atunci profesor de biochimie la Universitatea din Bucure[ti. A urmat o perioad` foarte bun` pentru Institut pân` \n anul 1970, când a devenit o sec]ie \n cadrul Institutului Central de Biologie. |n 1990, a revenit ca Institut de Biochimie la Academia Român`. La \nceput a fost condus de dr. Cecilia Mota[, c`reia \i dator`m \nceputurile cercet`rilor biochimice de vârf datorit` deschiderii c`tre cercetarea interna]ional`.
Conduce]i Institutul din 1997, era]i foarte tân`r`. A fost o provocare?
A[a e, unii colegi au avut chiar rezerve. Pentru mine \ns` a fost [i este \n continuare o provocare pentru c` doresc s` facem cercetare de excelen]`, competitiv`.
S` spunem c` avea]i un stagiu la Oxford.
Da, stagiul postdoctoral la Oxford a fost foarte important pentru formarea mea [tiin]ific`. De aceea, primul lucru pe care l-am f`cut a fost s` organiz`m o evaluare interna]ional` [i \mpreun` cu profesorii invita]i am reformulat programul de cercetare.
La Oxford l-a]i \ntâlnit pe profesorul Baruch Blumberg. Cum a fost?
L-am \ntâlnit pe profesorul Blumberg, care, de[i era cercet`tor \n America, avea un laborator [i la Oxford unde \n fiecare an lucra câteva luni. A[a l-am cunoscut. Am \nceput s` discut`m despre o colaborare \n cercetarea virusului hepatitei B. Atunci, eu cercetam o protein` din melanom, dar \ntre melanom [i hepatita B este o leg`tur` dat` de modific`rile posttransla]ionale ale anumitor proteine asem`n`toare \n ambele maladii.
A[a a \nceput colaborarea.
Da, o colaborare pe care acum o continu` Departamentul de Glicoproteine Virale condus de dr. Norica Nichita, axat` pe medicamente antivirale pentru hepatita B. Precizez, nu este vorba de vaccin, pe care l-a f`cut Profesorul Blumberg [i care este foarte eficient, ci de medicamente noi pentru pacien]ii care nu au fost vaccina]i sau care, din diferite motive, nu au r`spuns favorabil la vaccin. De[i pe plan mondial, num`rul bolnavilor cu hepatita B a sc`zut considerabil, mai sunt sute de milioane de oameni infecta]i cu acest virus. Colaborarea urm`re[te ob]inerea unei noi genera]ii de medicamente antivirale. Am \nceput un proiect nou prin care \ncerc`m s` \n]elegem cum evolueaz` un virus al hepatitei B \n interiorul celulei hepatice, dup` care s` imagin`m modele prin care s` ob]inem un medicament ]intit care s` fie eficient.
{i pentru hepatita C, mereu mai r`spândit`?
Acum am \nceput s` studiem [i virusul hepatitei C, cu mult mai complicat pentru c` nu avem un model celular \n Institut [i colabor`m cu Institutul Pasteur din Fran]a, cu profesorul Jean Dubuisson. La hepatita C nu se poate vorbi \nc` de un vaccin, ci de medicamente antivirale care pot opri posibila evolu]ie spre ciroz` sau cancer hepatic.
De la acest nivel al cercet`rii fundamentale, ce speran]e s` avem?
P`rerea mea este c` vor mai trece ni[te ani pân` când se vor g`si noi medicamente pentru hepatita C, pentru c` sunt de f`cut multe experimente [i test`ri \n laborator. Exist` \ns` ni[te piste [i \ncerc`m s` bloc`m virusul \n prima celul` hepatic` astfel \ncât s` nu se mai r`spândeasc` \n ]esut.
E unul dintre programe. Altele?
Institutul este recunoscut ca [i Centru de excelen]` \n studiul structurii [i func]iilor proteinelor. Sunt cercet`ri mai pu]in spectaculoase pentru nespeciali[ti, dar pornind de la \n]elegerea structurii [i func]iilor proteinelor le cercet`m \n diferite st`ri patologice. Mai avem un proiect de ob]inere a unui vaccin antimelanom [i aici suntem foarte avansa]i.
Este proiectul la care lucra]i dvs.
Da, lucrez eu \mpreun` cu grupul de Biologie Molecular` [i Celular`. Este un proiect pe care l-am \nceput la Oxford \n urm` cu 12 ani \mpreun` cu colegii de acolo [i când m-am \ntors l-am continuat. Este proiectul meu de suflet.
E mult de atunci…
A durat mult pentru c` am c`utat s` \n]elegem cum func]ioneaz` sinteza [i traficul unor antigene tumorale \n celula de melanom. Noi \ncerc`m s` \n]elegem de ce celulele prolifereaz`. Melanocitul de la nivelul pielii se transform` genetic, se formeaz` tumori pe piele [i, dac` nu sunt excizate la timp, poate evolua rapid. Acum cel mai bun tratament este cel chirurgical.
Tratamentul cu citostatice nu d` rezultate?
Din p`cate, citostaticele nu func]ioneaz` \n cazul melanomului, pentru c` tumorile primare ap`rute la nivelul pielii p`trund profund \n piele dup` care metastazeaz` \n diferite organe. Se fac tratamente cu citostatice, dar nu func]ioneaz`.
Spunea]i c` sunte]i avansa]i \n acest proiect.
Studiind atât sinteza, cât [i degradarea proteinelor credem c` am g`sit o bre[` unde se poate interveni \n a[a fel \ncât s` inducem formarea antigenelor tumorale. |ncerc`m s` activ`m sistemul imun al pacientului astfel \ncât s` poat` r`spunde din interior.
Cre[terea imunit`]ii organismului nu ar fi solu]ia ideal`?
Este foarte greu de cunoscut sistemul imun, \ns` sunt foarte multe modalit`]i prin care poate fi activat. |n cazul melanomului [i \n alte tipuri de cancer, aceste celule dezvolt` mecanisme specifice prin care inhib` sistemul imunitar. Nu putem vorbi de un vaccin propriu-zis, dar pentru pacientul care are o tumor` \n faz` primar` gândim la un tratament care s` stopeze dezvoltarea [i metastazarea acesteia.
Exist` cumva un risc al rutinei?
Este un foarte mare pericol, mai ales dup` ce ai publicat ni[te rezultate importante [i apare tenta]ia s` le repeta \n alte forme. Noi lupt`m foarte mult \mpotriva acestei tendin]e [i c`ut`m s`-i educ`m pe tineri s` vin` cu idei noi, s` citeasc` ce au scris al]ii, dar s` gândeasc` cu propria minte [i s` aduc` ceva inedit. Altfel, [ansele de a fi competitiv pe plan interna]ional sunt foarte mici.
De curând, Institutul a deschis o [coal` postdoctoral` cu finan]are european`.
{coala a fost gândit` ca un centru de biotehnologii cu aplica]ii \n medicin` [i se adreseaz` unui num`r de 40 de cercet`tori postdoctoranzi care vor fi bursieri ai Institutului de Biochimie [i ai partenerilor no[tri – universit`]ile de medicin` de la Bucure[ti, Timi[oara [i Institutul Clinic Fundeni. Programele au fost concepute ca o educa]ie prin cercetare, pentru c` fiecare cercet`tor are un proiect de cercetare dar \mpreun` cu ceilal]i particip` la diferite forme de comunicare a rezultatelor. Va fi [i un program de cursuri interactive \n care vom dezbate cele mai recente descoperiri \n domeniile respective.
Cum v` dori]i evolu]ia viitoare a Institutului?
Institutul este \nc` mic, suntem 47 de cercet`tori, [i mi-a[ dori s` fie mai mare s` putem dezvolta studii de o mai ampl` anvergur` [tiin]ific`. Am participat la o competi]ie tot prin fonduri structurale europene pentru dotare. Nu avem rezultatul final, \ns` cred c` sunt reale [anse s` ob]inem o finan]are interna]ional` de opt milioane de euro, cu care s` dot`m Institutul cu aparatur` de vârf pentru cercetarea \n domeniile biochimiei [i biologiei moleculare.
