La nivel national, sunt revendicate – in baza Legii 10/2001 – sute de imobile in care functioneaza unitati de invatamant la toate nivelurile; gradinite, scoli, licee si chiar universitati. In afara de solicitantii persoane fizice, exista comunitati religioase, si alte persoane juridice.
Chiar daca in respectiva lege se stipuleaza ca nu pot fi retrocedate imobile care au destinatie educationala sau sanitara, hatisul legislativ a permis unora dintre fostii proprietari sa redobandeasca imobile pentru care – in mod normal – ar fi trebuit sa primeasca despagubiri materiale.
Capitala nu face exceptie. Zeci de spatii destinate invatamantului au fost revendicate, multe dintre acestea intrand deja in proprietatea celor care le-au detinut de drept.
Numai la nivelul sectorului 1, 19 unitati scolare sunt in pericol de a-si intrerupe activitatea, fiind deja inapoiate – sau in curs de retrocedare – catre fostii proprietari.
Copiii cu deficiente, scosi in strada
Un exemplu concludent este Gradinita nr. 65 de hipoacuzici, de pe strada Mihai Eminescu nr. 27, a carei cladire a fost revendicata si castigata prin hotarare definitiva si irevocabila de fostul proprietar. Si care nu accepta incheierea unui contract de inchiriere cu Primaria sectorului 1. Exista o solutie – provizorie, ce-i drept – respectiv gazduirea acestor copii cu probleme in incinta Scolii nr. 12, din strada Nicolae Caramfil nr. 24.
Nici elevii Scolii speciale nr. 10 din strada General Berthelot nr. 25 nu au mai multe sanse de a-si pastra actuala adresa; procesul pentru revendicarea cladirii este pe rol la Curtea de Apel Bucuresti, Directia de administratie pentru Invatamant Preuniversitar facand cerere de interventie accesorie. Dar termenul a fost pana la 27 ianuarie 2003. Adica a expirat ieri…
-Unii proprietari au inteles situati delicata in care ne aflam, acceptand conditii rezonabile de inchiriere a imobilelor respective. De exemplu, proprietarul imobilului in care isi desfasoara activitatea Gradinita nr. 50, din strada Nicolae Iorga nr. 5. Intelegand situatia copiilor, acesta a fost de acord ca gradinita sa functioneze in continuare in aceeasi locatie, contra unei chirii de 500 de dolari anual. Si este proprietarul imobilului inca din *94 -*95-, ne-a precizat primarul sectorului 1, Vasile Gherasim.
Dar nu toti noii proprietari au inteles la fel situatia – unii cerand chirii exorbitante, imposibil de platit de catre primarie, altii solicitand restituirea neconditionata a imobilelor. -Legea este lege pentru toti! Ca atare, trebuie s-o aplicam indiferent de consecinte sau sentimente. Personal, la inceput si eu am considerat ca trebuie gasita o cale ca aceste imobile sa-si pastreze in continuare destinatia. Dar litera legii nu tine cont de interesele de ordin educational-, considera Vasile Gherasim.
Liceenii de la Arte Plastice vor picta pe asfalt
In curand, elevii Liceului de Arte Plastice -Nicolae Tonitza-, din strada General Berthelot nr. 58, isi vor desfasura activitatile artistice in strada; deja exista proces pe rol pentru revendicarea acestei cladiri la Curtea de Apel si nu se intrevad prea multe sanse de castigare a procesului.
Aceeasi situatie este valabila si pentru micii artisti de la Scoala de muzica nr. 1, aflata in Bulevardul Alexandru Ioan Cuza nr. 67. Aici, procesul de revendicare a luat sfarsit, proprietarul reintrandu-si deja in drepturi. Primariei sectorului 1 nu i-a mai ramas decat sa incerce negocierea unui contract de inchiriere cu respectivul proprietar, dar deocamdata nu se stie nimic sigur…
Multe dintre cele aproape 20 de unitati de invatamant revendicate in sectorul 1 aveau nevoie de reparatii, pentru a putea incepe in siguranta anul scolar 2002-2003.
In aceasta situatie, primaria de sector a gasit totusi cateva miliarde pentru ca elevii sa inceapa noul an scolar in deplina siguranta. -Indiferent de soarta acestor imobile, nu ne-am permis sa le lasam de izbeliste, pentru ca aici isi desfasoara activitatea copii, adolescenti si cadre didactice. Ce-i drept, nu am investit masiv, preferand sa directionam fonduri mai mari catre unitatile scolare care sunt intradevar ale noastre-, a concluzionat primarul sectorului 1.
Ministerul Educatiei nu se sperie de retrocedari…
Din datele existente la Ministerul Educatiei si Cercetarii, numarul imobilelor revendicate s-ar ridica la aproximativ 200, din care 50% – revendicate de persoane juridice. -Din aces motiv, nu consideram o problema deosebita aceasta reducere a numarului de spatii destinat invatamantului preuniversitar, si din cauza ca numarul de elevi si prescolari s-a redus la jumatate fata de acum 15-20 ani-, este de parere secretarul de stat in MEC pe invatamant preuniversitar, Constantin Corega.
Precizam ca oricat am insistat la MEC pentru a avea date concrete despre situatia cladirilor revendicate – si in care se desfasoara activitati scolare si prescolare, nu am putut primi raspunsuri clare, si din cauza ca sefa departamentului juridic, Cristina (sau Vasilica, nu stim sigur…) Icociu se afla la Paris. In interes de serviciu, banuim…
In orice caz, si conditiile in care se desfasoara activitatea educationala in imobilele cu destinatie initiala alta decat cea didactica ar trebui sa dea de gandit guvernantilor.
Pentru ca nici administratiile locale si nici MEC nu au posibilitatile materiale de reabilitare a unor cladiri cu vechime mult mai mare decat interesul care ar trebui aratat educatiei; din totalul de peste 26.000 de cladiri destinate invatamantului preuniversitar, mai mult de o treime au varste cuprinse intre 60 si… 200 de ani! Astfel, 1% din cladiri au fost construite inainte de inceputul secolului XIX, 11% – construite inainte de secolul XX, 9% – inainte de primul razboi mondial, si 18% – in perioada interbelica.
