Bucureştiul musteşte de maşini, iar locurile de parcare au devenit motive de bătaie. Capitala a devenit parcă un magnet pentru trafic, cu atat mai mult cu cat Centura se lăfăie la soare, aşteptand ceva bani de la stat şi o licitaţie care să o readucă în lucru. Carcotaşii spun că oraşul nu este prea mare, dar este în plină dezvoltare şi, în aceste condiţii, soluţiile alternative de transport devin obligatorii. Cand am fost la Viena, într-o vizită, am văzut un centru istoric mare cat Lipscaniul nostru şi care era închis maşinilor. Un centru istoric în care se mergea la pas sau pe bicicletă sau, mai ales, pe scuter. Oameni de toate varstele, oameni de afaceri sau tineri, străbăteau centrul istoric şi restul oraşului pe scutere nepoluante sau pe bicicletă. Sunt foarte multe şi au avantajul că nu necesită locuri de parcare pretenţioase. În Bucureşti şi, în general, în Romania, acest aspect este trecut la penibil. Poate pentru că romanii se simt blazaţi cu maşină şi s-ar simţi în păturile sociale joase, dacă în loc să circule cu maşini de zeci de mii de euro, ar merge pe bicicletă sau pe scuter. În plus, poliţia trage pe dreapta pe aproape oricine trece cu scuter sau bicicletă. Să ai un scuter sau bicicletă în Capitală ori în alt oraş este problematic.
Stăteam zilele trecute şi îmi spuneam că nu ştiu de fapt ce-i opreşte mai mult pe bucureşteni şi romani, în general, să circule cu bicicleta sau scuterul. Să fie lipsa măsurilor de sprijin ale autorităţilor în acest sens? Sau poate mandria mult prea mare a romanului care se simte bine la volanul unor bolizi cu mulţi cai-putere, pe care vrea să îi care pană în miezul oraşului, ca să lase impresie celor din jur, atunci cand se dă jos din maşină? Una peste alta, se pare că în sfarşit după ataţia şi ataţia ani, Bucureştiul îşi va putea pune în valoare zona centrului istoric, scăpată de buldozerele demolatoare ale epocii de tristă amintire. Un lucru este cert. Centrul istoric al Bucureştiului va fi modernizat şi încet-încet vom avea şi piste speciale pentru biciclete.
Pe de altă parte, edilul general al Bucureştiului spunea zilele trecute că deşi sunt construite înainte de anii 1960, apartamentele din centrul istoric sunt la foarte mare căutare. Mulţi dintre cei care preferă să investească în centrul istoric sunt străini. Vin din ţări precum Italia, Spania, Franţa. Totuşi, nu există o anumită categorie de cumpărători străini. Cumpără proprietăţi în centrul istoric fie că vor să aibă o casă unde să-şi petreacă vacanţele, fie că au locul de muncă la noi în ţară.
-Îmbrăcăminte- de sticlă
Reabilitarea centrului istoric reprezintă încă o problemă şi au apărut voci care susţin că aceasta se va face punctual, clădire cu clădire, şi va dura zece ani. În prezent, constructorii angajaţi să se ocupe de reabilitare lucrează în subteran la înlocuirea reţelelor edilitare amplasate la o adancime de cinci-şase metri. În curand vor începe şi lucrările în apropiere de suprafaţă la instalarea reţelei de fibră optică, schimbarea cablurilor electrice şi a conductelor de gaze. Pană acum, muncitorii au descoperit deja pe strada Smardan o pivniţă din secolul al XVIII-lea foarte bine conservată, precum şi alte vestigii din secolul al XVIII-lea şi din Evul Mediu. Specialiştii spun că sub centrul vechi al Capitalei stau ascunse de secole Cetatea lui Vlad Ţepeş, cinci biserici, hanuri şi ateliere ale meşteşugarilor, străzi vechi, sisteme de canalizare şi de aducţiune a apei. Pe strada Lipscani, sub caldaramul actual s-a găsit fundaţia de piatră de rau a vechii străzi, de secol XIX, la o adancime de circa 60 de centimetri. De asemenea, la 1,30 metri au fost descoperite barne de lemn, de la vechile poduri de Ev Mediu. Din acest motiv, străzile Smardan, Lipscani, B-dul Brătianu, Splaiul Independenţei, Calea Victoriei vor fi atent verificate de arheologi, deoarece chiar de la prima stradă-pilot lucrătorii au descoperit vestigii arheologice. Primarul General al Capitalei, Adriean Videanu, vrea ca împreună cu reprezentanţii constructorului să găsească o soluţie pentru a îmbrăca în sticlă Curtea Domnească şi să acopere cu materiale transparente vestigiile descoperite în subteran, de pe Lipscani şi Smardan, pentru a fi accesibile turiştilor, aşa cum se întamplă la Mangalia.