Săpăturile în situl Tărtăria din județul Alba, unde au fost descoperite trei tăblițe cu pictograme considerate a fi din anul 5.000 î.Hr., vor fi reluate, după doi ani, de arheologi din Sibiu și Alba, într-o cercetare sistematică, pe o suprafață de peste 2,5 hectare de teren.
Managerul Muzeului Național Brukenthal din Sibiu, Sabin Luca, și directorul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, au anunțat, vineri, într-o conferință de presă, că săpăturile în situl Tărtăria din județul Alba vor fi reluate după o pauză de doi ani.
Potrivit acestora, situl este recunoscut pentru descoperirea, în anul 1961, de către Nicolae Vlassa, a trei tăblițe de lut inscripționate, despre care se crede că datează din anul 5.000 î.Hr.
"Aceste tăblițe au fost folosite spre a documenta și unele afirmații de genul că scrierea s-a născut cu 2000 de ani mai devreme, în spațiul danubian, și așa mai departe", a declarat Sabin Luca. Potrivit acestuia, săpăturile arheologice vor începe în 1 iulie, în colaborare cu reprezentanți ai Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia.
Șantierul este organizat sub egida Consiliului Județean Alba, desfășurarea lucrărilor fiind sprijinită de Ministerul Culturii, CJ Alba și Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu (ULBS), studenții la specializările Istorie și Restaurare participând, în orele de practică, la săpături.
La cercetări vor participa, pentru început, 15 studenți ai ULBS, între 5 și 10 angajați ai Muzeului Brukenthal și 12 specialiști de la cele două muzee implicate. Potrivit surselor citate, zona supusă cercetării este situată pe teritoriul comunei Săliștea, în satul Tărtăria, punct Gura Luncii, și are o suprafață de peste 2,5 hectare, care a fost cumpărată de către Consiliul Județean Alba de la foștii proprietari pentru a conserva situl.
Aici se va organiza un șantier pe care se va face o cercetare sistematică.
"Vom deschide suprafețe de cercetare de mari dimensiuni, vom crea un sistem de cercetare care să ne permită să avem date ferme despre stratigrafie, despre modul de suprapunere. De fapt, ținta șantierului e să demonstrăm locul și apartenența culturală a acestei descoperiri fenomenale anterioare (tăblițele de la Tărtăria – n.r.)", a explicat Sabin Luca.
El a afirmat că se dorește crearea unei baze arheologice stabile, care să cuprindă "depozite, locuri de dormit pentru arheologi, ateliere de restaurare".
"Dorința noastră este ca, în cel mai scurt timp, să facem la fața locului și primele restaurări de locuințe, ca să se vadă cum ni le închipuim noi, în funcție de ce găsim, locuințe în care e liber să locuiască cine dorește. În Occident, și sper că și la noi, sunt tot felul de oameni care plătesc ca să locuiască și să se primenească spiritual în case făcute după modelul preistoric. Noi o să le dăm șansa", a spus Luca.
La rândul său, Gabriel Rustoiu a declarat că situl are toate șansele să devină un punct de atracție turistică.
"Față de ieșirea de pe autostradă este până în 10 kilometri, și înspre Sebeș și înspre Cugir. Este o zonă între calea ferată și drumul european, de acum, unde se poate amenaja o parcare. Accesul se poate face prin două locuri pe sub calea ferată și zic eu că va fi un punct de interes turistic, cu ceea ce se va întâmpla acolo", a explicat Rustoiu.
Situl de la Tărtăria a fost descoperit de către Endre Orosz în anul 1906 și cercetat de-a lungul timpului de Kurt Horedt (1942-1943), Nicolae Vlassa (1961) și Iulia Paul (1989). Planul și profilul așezării au fost stabilite de către Gheorghe Lazarovici și Marco Merlini în perioada 2005-2006.
Săpăturile au fost reluate în 2010, cu un colectiv condus de Sabin Luca, dar abandonate ulterior din lipsă de bani.
Potrivit lui Luca, suprafața pe care au fost realizate săpături până acum este de maxim 500 de metri pătrați, șatierul urmând a fi deschis pe o perioadă extrem de lungă.
"Oricât de mult aș trăi, eu nu voi termina Tărtăria", a conchis Sabin Luca.
Mediafax
