Ministrul turismului a propus, in urma verificarilor efectuate de echipele de control ale institutiei conduse de catre Dan Matei Agathon, ca intr-o prima faza 30 de crame sa fie incluse in cadrul programului -Romania – tara vinurilor-. Pentru a fi promovate prin intermediul programului initiat de minister, aceste crame trebuie sa indeplineasca o serie de conditii, ulterior urmand a fi clasificate dupa numarul paharelor, astfel incat fiecare unitate sa primeasca de la unul pana la cinci pahare.
Prahova are cele mai multe crame omologate
In urma verificarilor echipelor de la minister, urmeaza sa fie incluse in programul -Romania – tara vinului- 30 de crame amplasate in centrele viticole din 12 judete din tara plus in municipiul Bucuresti. Judetul Prahova se situeaza pe primul loc in ceea ce priveste numarul de crame incluse in acest program – sase – si poate de aceea -Romania – tara vinurilor- s-a lansat cu aceasta zona. Cele sase unitati prahovene sunt cramele Azuga, Urlateanu, Principele Nicolae, Seciu, Motoc si Serve. Pe locul doi in acest top se situeaza zona Vrancea, cu patru unitati – cramele Panciu, Paradis, Odobesti si Cotesti -, iar pe pozitia a treia se situeaza judetele Constanta – cramele Murfatlar, Basarabi, Medgidia – si Galati – cu cele de la Nicoresti, Smulti si Dealul Bujorului. Cate doua crame propuse pentru omologare se afla in judetele Iasi (Bucium si Cotnari), Arad (Minis si Wine Princess din Paulis) si Mehedinti (Starmina si Oprisor), precum si in municipiul Bucuresti – Clubul Vinopolis si Galeria Vinexport. Celelalte crame incluse in programul ministrului sunt situate la Niculitel-Tulcea, Stefanesti-Arges, Dragasani-Valcea, Samburesti-Olt, Jidvei-Alba si Recas-Timis.
Criterii de includere in programul ministrului
Criteriile minime de clasificare cerute de catre minister vizeaza in primul rand accesul la podgorii, astfel incat drumul sa fie usor. -Daca accesul catre crame este greoi si creeaza probleme nu sunt acceptate si de aceea trebuie sa existe indicatoare corespunzatoare catre crame. De asemenea, acestea trebuie sa fie bine amenajate, sa nu fie cladirea darapanata, iar sala de degustare sa aiba dotarea necesara. In plus, unitatile trebuie sa aiba personal bine pregatit, care sa stie sa prezinte turistului vinul care urmeaza a fi degustat, si sa existe magazine pentru vanzare, unde turistul, pe langa vinuri, sa poata cumpara si diverse suveniruri viticole-, a precizat Anghel Penciu, secretar general al Ministerului Turismului.
-Degeaba producem vinuri bune pe care le stim doar noi-
In schimb, ministrul Dan Matei Agathon a subliniat ca -degeaba producem vinuri bune pe care le stim doar noi. Bulgaria, de exemplu, a reusit sa impuna vinurile nationale ca simbol al tarii. Tinta programului -Romania – tara vinurilor- este aducerea a 50.000 de turisti din UE, la care se adauga cei veniti in cadrul altor programe si care vor vizita cramele-.
Ministerul Turismului estimeaza ca includerea in circuitul turistic international a cramelor din sase zone viticole poate aduce zeci de milioane de euro anual si 50.000 de turisti din Uniunea Europeana.
-Pretul unei vizite la crame este cat o cafea in Europa-, a afirmat Cornel Gaina, presedintele Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT). Tarifele medii sunt de 10-20 euro pentru o noapte de cazare, la care se adauga 5-10 euro pentru degustari.
-Multe podgorii functionau de ani de zile, iar acum le-am inclus in acest program. Cramele care nu corespund criteriilor impuse de catre noi nu vor fi promovate de catre Ministerul Turismului si nu vor fi considerate ca punct turistic in cadrul acestor programe-.
Programul -Romania – tara vinurilor- va fi lansat pe piata internationala in luna martie, cu ocazia Targului International de Turism de la Berlin.
