Dupa 13 ani de tranzitie, populatia Romaniei traieste, gandeste si se comporta intr-un mod paradoxal – cel putin la prima vedere, releva un sondaj efectuat de CURS.
Electoratul roman se gaseste intr-o divizare asociata pe ideea de libertate si egalitate dar, daca ar fi pus sa aleaga intre acestea doua, 51% ar alege libertatea, in timp ce 45% ar opta pentru egalitate, se arata in sondajul respectiv.
In aceeasi nota de paradox, aproape jumatate dintre romani considera ca ritmul privatizarii este prea lent, dar 54% considera ca statul este dator sa asigure tuturor un loc de munca si un trai decent…
Liberalisti, etatisti si… confuzi
In raport cu aceasta divizare asociata si cu axa economie de piata – etatism, populatia poate fi impartita pe trei categorii mai importante: o categorie orientata preponderent spre economia de piata, atat la nivel mental, cat si comportamental, a doua categorie – orientata preponderent spre o economie de stat, atat mental, cat si comportamental, si ultima categorie – cea mai numeroasa de altfel, hibrida, mixta, confuza, si care este orientata spre economia de piata la nivel mental – ca apreciere valorica -, dar se asteapta ca aceasta economie sa aiba un spirit paternalist, ocrotitor.
Libertate sau egalitate?
Persoanele din categoria orientata preponderent spre libertate, spre economie de piata, considera ca fiecare om trebuie sa se dezvolte si sa se afirme fara obstacole. Acestia – intr-o proportie semnificativ peste medie – considera ca ritmul privatizarii este prea lent si ca majoritatea intreprinderilor ar trebui privatizate. Aceasta categorie prefera, in mai mare masura decat restul populatiei, un venit mare – chiar daca este nesigur, in loc de unul mai mic, dar sigur, este de acord ca initiativa particulara sta la baza economiei. Majoritatea persoanelor din aceasta categorie au – sau intentioneaza sa infiinteze o firma, o afacere. Ponderea acestora in sondajul CURS este de 51%.
Cei orientati spre egalitarism considera ca ritmul privatizarii este prea rapid si majoritatea intreprinderilor ar trebui sa ramana de stat. In ideea lor, oamenii cinstiti nu se numara printre cei care pot profita de schimbarile rapide. Totodata, egalitaristii prefera un venit mic, dar sigur, considera ca in Romania cetatenii nu sunt egali in fata legii si ca statul ar trebui sa asigure tuturor un loc de munca. Pentru egalitaristi, normal ar fi sa nu existe diferente mari de venit intre oameni… In aceeasi nota, acestia considera ca statul ar trebui sa detina puteri sporite in raport cu administratia locala. Proportia acestora in sondaj este de 45%.
Categoria mixta – a celor confuzi – apreciaza ca, pe de-o parte, este bine ca exista economie de piata, ca sunt privatizate intreprinderile, ca initiativa particulara sta la baza economiei… Dar ei prefera un venit mic, dar sigur, nu au firma si considera ca statul este cel care ar trebui sa rezolve cererile sindicatelor si sa asigure fiecaruia un loc de munca…
Statul, principalul binefacator…
Discutand strict pe procentaje, in functie de afirmatiile din sondaj, parerile celor chestionati au fost urmatoarele:
La afirmatia -Statul este dator sa asigure tuturor un loc de munca si un trai decent-, 54% dintre subiecti au fost total de acord cu aceasta afirmatie, 28% – mai degraba de acord, 11% – mai degraba in dezacord, si doar 5% au fost in dezacord total fata de afirmatia respectiva…
In legatura cu ideea ca -Bunastarea oamenilor depinde in primul rand de stat-, 38% au fost total de acord, 32% – mai degraba de acord, 19% au dezaprobat partial, in timp ce 8% dintre cei chestionati nu sunt absolut deloc de acord cu aceasta dependenta a bunastarii.
-Politicianul bun este acela cu bani-
In ceea ce priveste oamenii politici, paradoxul se iveste din nou. Desi cei mai multi privesc ideea de coruptie a politicienilor prin prisma averilor acestora, la afirmatia -Oamenii care vor sa intre in politica este bine sa fie oameni cu bani-, 53% dintre cei chestionati au fost – mai mult sau mai putin – de acord cu ideea, in timp ce mai putin de 40% mai cred in politicienii -saraci si cinstiti-…
In schimb, la economia de piata stam mai bine cu sperantele. Cei care cred ca -initiativa particulara sta la baza economiei- reprezinta 67% dintre subiecti, in timp ce doar 17% ar fi gata sa-i contrazica.
Ce ar face romanul cu un miliard de lei?
Sigur, printre chestionatii sondajului nu s-au numarat si miliardari, pentru ca aproximativ o treime dintre acestia i-ar cheltui pe bunuri de folosinta indelungata, alimente – fara a se gandi sa-i investeasca intr-o afacere.
Doar 15% i-ar economisi, gandindu-se ca poate dobanda le-ar fi suficenta pentru un trai decent.
Sufletistii acestei intrebari, in procentaj de 18% (mare, dupa aprecierea noastra…), ar da miliardul la cei apropiati – copii, parinti, rude prieteni.
Dar adevaratii altruisti – care ar fi dispusi sa doneze acesti bani pentru copiii din camine, pentru saraci si alte scopuri caritabile – sunt in proportie de 12%.
Doar aproape 20% dintre cei chestionati s-au gandit ca miliardul poate fi si investit, desi – dupa cum s-a vazut mai sus – increzatorii in economia de piata sunt mult mai multi. Se pare ca putini dintre acestia ar fi totusi dispusi sa riste, chiar daca miliardul le-ar fi cazut din cer…
Totodata, la modul real vorbind, doar 22% dintre romani dispun de un cont in banca sau la CEC.
Calatoriile externe si Revelionul, prea putin accesibile
Din totalul celor chestionati, doar 17% au fost plecati in strainatate, in timp ce la studii doar 1% au avut aceasta posibilitate. Procentajul este simtitor mai mic in anul trecut, cand doar 0,1% au putut pleca la studii, si doar 4% si-au petrecut concediul in strainatate.
Sarbatoarea dintre ani nu a fost un prilej de iesire pentru romani, 92% dintre cei chestionati petrecand in localitatea de resedinta, 6% – intr-o alta localitate din tara, si doar 1% – in strainatate.
