Dupa mai bine de 18 luni de la atentatele cu avioane transformate in masini infernale care au distrus World Trade Center si au zguduit din temelii intreaga societate americana, Districtul Financiar din New York incepe sa revina la momentele premergatoare atacului de la 11 septembrie 2001. Asa cum s-a anuntat deja, un proiect conceput de o echipa de specialisti condusa de fostul newyorkez devenit berlinez Daniel Libeskind a fost ales miercuri drept noul design al WTC, in urma unei competitii la care au participat echipe de arhitecti din intreaga lume. Planul, sprijinit aproape in totalitate de oficialii din New York, incepand cu guvernatorul George Pataki, primarul Michael Bloomberg si pana la -regele imobiliar- Larry Silverstein (care detine chiria spatiului pentru 99 de ani), prevede construirea unui memorial, a unor cladiri destinate birourilor si a unei -gradini verticale- inalte de peste 500 de metri care va reprezenta cea mai inalta cladire din lume. Alegerea noii arhitecturi a centrului economico-financiar newyorkez nu a rezolvat insa decat partial problemele care inconjoara World Trade Center. In opinia specialistilor, greul de-abia acum incepe. In primul rand, proiectul pus la punct de echipa Libeskind, care a invins pe ultima suta de metri un design futuristic conceput de cativa arhitecti newyorkezi grupati sub titulatura THINK, a fost considerat de responsabilii cu reconstructia WTC drept -foarte flexibil-, insa -mai putin practic-. Una dintre probleme este viitorul uriasei gropi ramase in urma operatiunilor de curatare a -Punctului Zero- si care reprezinta un motiv de discordie intre proprietarii terenului, Autoritatea Portuara (care vrea sa construiasca garaje pentru autobuze si alte infrastructuri) si familiile victimelor, nelinistite ca -locul sfant- unde au murit atatia oameni va fi -pangarit- de colosii de metal. O alta chestiune se invarteste in jurul imensului numar de birouri care va aparea la WTC, multe dintre ele la inaltimi de cateva sute de metri si care, spun expertii imobiliari din metropola, vor fi foarte greu de inchiriat din cauza permanentelor amenintari teroriste. -Planurile de refacere a World Trade Center ignora realitatile pietei imobiliare din New York-, a afirmat presedintele puternicei firme de brokeraj Cushman Wakefield, Bruce Mosler, adaugand ca -designul propus de Libeskind este ceva fantastic si ametitor, insa in termeni practici este un esec prin milioanele de metri patrati de birouri care nu-si vor gasi niciodata chiriasi-. Iar daca adaugam aici si costurile uriase ale noului design, netinand cont de cheltuielile necesare mentinerii celor sase extravagante gradini botanice pe verticala ce reprezinta diferite ecosisteme, incepem sa deslusim greutatile care vor sta in fata realizatorilor proiectului. Problemele nu se opresc insa aici pentru World Trade Center. O noua competitie, de data aceasta pentru alegerea unui memorial permanent pentru cei ucisi in atentatele sinucigase, va debuta in aprile, insa multe detalii stau inca sub semnul intrebarii. Familiile victimelor, grupate in cateva asociatii devenite extrem de influente, incearca sa pastreze intreaga arie a WTC pentru constructia memorialului, in ciuda opozitiei vehemente a oficialilor si a oamenilor de afaceri din zona, care se tem ca pierderile rezultate vor fi foarte ridicate. Mai mult, familiile celor disparuti si-au manifestat de nenumarate ori nemultumirea pentru faptul ca -Tributul de lumina-, cele doua fasii luminoase care au luminat cerul Manhattanului in memoria victimelor, nu a fost transformat de primarie intr-un omagiu permanent si au criticat intarzierea cu care -Comisia 9/11- investigheaza evenimentele tragice din urma cu doi ani (iar demisia fostului sef al comisiei, Henry Kissinger, si numirea fostului guvernator de New Jersey, Tom Kean, nu a facut decat sa sporeasca vocile critice). La randul sau, echipa de specialisti care continua delicata operatiune de identificare a ramasitelor victimelor de la WTC a anuntat recent ca actiunea va continua, probabil, pe parcursul catorva ani, zadarnicind sperantele multora dintre familiile celor disparuti.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane