O româncă urmează să fie despăgubită cu 25.000 de euro pentru o lucrare dentară făcută incorect, a hotărât Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
Petenta, în vârstă de 62 de ani, cu domiciliul în Bucureşti, a primit un tratament stomatologic, în 2001, constând într-o lucrare cu punţi şi coroane, efectuată de un medic stomatolog particular. Ulterior, ea s-a plâns dentistului că lucrarea, o proteză mobilă, nu a fost bine făcută, că îi sângerează gingiile, are dureri şi nu poate mânca, însă medicul i-a spus că nu este nimic în neregulă cu lucrarea, ci doar trebuie fixată permanent.
În iulie 2002, femeia s-a adresat Ministerului Sănătăţii cerând să fie consultată de un expert care să determine dacă lucrarea este funcţională, în ce măsură i-a afectat dinţii şi dacă o poate purta în continuare. Plângerea a fost direcţionată către Colegiul Medicilor Bucureşti.
La sfârşitul lunii septembrie 2002, petenta a fost consultată de un alt dentist, care i-a spus că lucrarea nu a fost făcută corect, şi din cauza problmelor pe care le-a avut – gingii infectate, tăieturi, dureri -, nu este recomandat să fie fixată permanent.
Petenta a mai fost supusă unei examinări, efectuate de mai mulţi experţi de la Facultatea de Stomatologie, însă raportul nu i-a fost remis, răspunzându-i-se că acesta nu poate fi solicitat decât în cadrul unor proceduri judiciare.
În martie 2003, femeia a făcut o plângere penală, cerând un raport medical care să stabilească dacă a fost victima neglijenţei medicale şi să îi fie plătite compensaţii. Un astfel de raport a fost emis în septembrie 2003, iar pe baza lui Institutul de Medicină Legală a concluzionat că lucrarea a fost făcută inadecvat, dar că problemele de sănătate ale reclamantei au fost cauzate şi de faptul că aceasta nu a mai urmat tratament între septemrbie 2001 şi august 2003.
În martie 2011, Tribunalul Bucureşti l-a achitat pe dentistul respectiv, motivând că a fost vina reclamantei pentru problemele semnalate, deoarece a refuzat ca lucrarea să îi fie fixată permanent. Decizia a fost menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, devenind definitivă în octombrie 2011.
CEDO a constatat în acest caz că a fost încălcat articolul 8 din Convenţia europeană a drepturilor omului, referitor la respectarea vieţii private şi de familie, şi a dispus ca reclamanta să primească daune în valoare de 25.000 de euro şi să îi fie plătite cheltuielile de judecată în valoare de 850 de euro.
