Cu sase luni inaintea referendumului privind aderarea la Uniunea Europeana, Estonia se vede nevoita sa faca fata incertitudinilor legate de viitoarea configuratie a coalitiei guvernamentale, dupa surpriza furnizata, la alegerile legislative de duminica, de partidul Res Publica, formatiune care a inregistrat un scor similar celui al Partidului de centru, marele favorit al scrutinului.
Potrivit unor rezultate oficiale preliminare, cele doua partide au obtinut fiecare cate 28 de locuri din cele 101 ale legislativului unicameral estonian, chiar daca Partidul de centru, condus de primarul Tallinului, Edgar Savisaar, a avut un usor avantaj, de 25,4 procente, comparativ cu 24,6 procente pentru Res Publica, al carui lider este fostul presedinte al Curtii de Conturi, Juhan Parts. Partidul Reformei, al primului-ministru in exercitiu, Siim Kallas, al doilea membru al coalitiei guvernamentale alaturi de Partidul de centru, s-a plasat pe locul trei, cu 17,7% din voturile exprimate, adica 19 mandate de deputat.
Oricum, Parts a anuntat imediat ca Res Publica intentioneaza sa conduca viitorul executiv si a exclus formarea unei coalitii cu centristii. -Trebuie sa ne ducem la indeplinire obligatiunea de a conduce noul cabinet-, a spus Partis. Intrebat daca se asteapta sa-i fie incredintata misiunea de prim-ministru, el a explicat ca -decizia nu-mi apartine, partidul este cel care hotaraste in aceasta privinta-. Pe de alta parte, el a reafirmat pozitia formatiunii sale, potrivit careia vor fi angajate negocieri cu patru sau cinci formatiuni politice care au castigat locuri in parlament. Firesc, exceptie face Partidul de centru. Totodata, Parts si-a exprimat speranta ca preconizatele tratative nu vor dura la nesfarsit, avand in vedere ca pe ordinea de zi a Estoniei figureaza probleme de maxima importanta, precum organizarea referendumului referitor la aderarea tarii la UE, programat, in principiu, pentru 14 septembrie. -Estonia nu-si poate permite luxul de a pierde luni de zile cu aceste negocieri. Este o afacere care trebuie rezolvata in cateva saptamani-, a apreciat Parts.
La randul sau, Savisaar a recunoscut ca -Res Publica s-a prezentat mult mai bine decat se anticipase-. Solicitat sa comenteze aceasta stare de lucruri, el a evocat utilizarea si introducerea in limbajul campaniei politice a lui Parts a notiunii de -politica noua-. Creata in 2001, Res Publica a obtinut deja rezultate spectaculoase la municipalele din octombrie. Si atunci, ca si acum, el s-a axat pe lupta impotriva coruptiei si pe respectul legii si ordinii. Marile invinse ale votului de duminica au fost partidele comunitatii ruse care, pentru prima data din 1999, nu-si vor putea forma o fractiune parlamentara proprie. In opinia analistilor, acest lucru ar putea agrava -problema rusa- din Estonia. In virtutea prevederilor constitutionale, numirea primului-ministru este de resortul presedintelui tarii, Arnold Ruutel, care s-a grabit sa previna ca nu este obligat sa-l aleaga pe seful partidului invingator.
