Luna februarie s-a distins, pe plan cultural, printr-o efervescenta a prezentei romanesti in marile capitale europene, gratie nu numai calitatii artistilor romani, anvergurii lor internationale sau eforturilor personale, ci initiativei diferitelor ambasade, sub -umbrela- Ministerului Afacerilor Externe. S-ar parea ca diplomatia culturala intra cu adevarat in practica vietii noastre la nivel continental. Protagoniste au fost fotografia, muzica si artele plastice. Doua expozitii de fotografie artistica, una la Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica din Venetia, cealalta gazduita de complexul cultural din moderna cladire a cotidianului -Helsingin Sanomat- din capitala finlandeza, au prezentat creatiile a 16 fotografi din Oradea, in primul caz, si a altor trei, Stefan Cosma, Alexandra Croitoru si Ioana Nemes, in al doilea. La Venetia, cele 85 de fotografii au avut ca puncte centrale de interes peisajul, traditiile, arhitectura si portretul, inscriindu-se, cumva, in dorinta promovarii imaginii Romaniei si mai ales a orasului natal al artistilor, asa cum a dovedit si proiectarea unui film despre Oradea si a unei conferinte pe aceeasi tema a profesorului Ion Bulei. La Helsinki, cei trei artisti au ambitionat surprinderea aerului timpului prin intermediul designului vestimentar, care a servit de liant decupajelor din realitata imediata. In sfarsit, in capitala Germaniei, reportaje foto-documentare realizate de fotograful belgian Jean Luc Tilliere au fost reunite sub titlul Calatorie in Romania.
Pictura romaneasca contemporana a -calatorit- la Paris, Budapesta si, sub girul Minsterului Culturii si Cultelor de aceasta data, la Tokyo. La Paris, galeriile Maurice Ravel si Lucien Trichaud au oferit publicului o expozitie, Artisti romani si artisti rusi, organizata de Asociatia Internationala Soleil de l*Est in cooperare cu Centrul International de Sejour Paris si cu sprijinul Ambasadei Romaniei in Franta, expozitie cuprinzand 150 de lucrari semnate de opt pictori romani si cinci artisti rusi. La Budapesta, Centrul Cultural al Romaniei gazduieste personala Marianei Pascalau, intitulata Metamorfoze, primita cu aprecieri de critica tarii gazda, prezentarea de la vernisaj fiind facuta de Butak Andras, presedintele Uniunii Graficienilor din Ungaria. In Tara Soarelui Rasare, evenimentul plastic a avut o anvergura speciala, expozitia Pictura Romaneasca Contemporana fiind gazduita de Metropolitan Art Space Exhibition Gallery din Tokyo si beneficiind de un catalog adecvat. Vernisajul, la care au fost prezenti presedintele Uniunii Artistilor Plastici, Zamfir Dumitrescu, si pictorul Ciprian Paleologu, a fost perceput in capitala nipona drept un eveniment cultural.
Dar arta care reuseste sa depaseasca cel mai usor si mai complet granitele nationale in comunicare ramane, totusi, muzica. La acest capitol, Londra a avut intaietate. In doua zile consecutiv, arta romaneasca a facut obiectul atentiei. Prima data, datorita unui recital de muzica clasica, organizat de fundatia Pro Patromonio, condusa de arhitectul de origine romana, Serban Cantacuzino, si sustinut de flautista Ileana Ruherman si chitaristul Richard Hand, recital urmat de proiectii de diapozitive cu imagini ale manastirilor din nordul Moldovei. A fost un concert de strangere de fonduri pentru restaurarea manastirii Voronet. A doua zi, la resedinta ambasadorului roman din Belgrave Square, soprana Simona Mihai, studenta in ultimul an la Royal College of Music din Londra, a oferit un recital, in program figurand arii din opere de Mozart, Delibes, Poulenc si cantece in limbile romana si greaca. Dar poate cea mai larga pretuire a inregistrat-o concertul extraordinar de etno-jazz Radacini – Omagiu Mariei Tanase, al Theodorei Enache, organizat de Misiunea Permanenta a Romaniei la ONU de la Geneva, in care solista a fost acompaniata de Marius Mihalache – tambal, Lucian Maxim – percutie, Arthur Balogh/Pedro Negrescu – contrabas. Theodora Enache a intreprins apoi un turneu la Viena si la Budapesta.
Evident, am facut o selectie care, ni s-a parut, era cea mai relevanta din punct de vedere cultural. Este drept, toate aceste manifestari au un public relativ restrans, dar prezenta culturii, a artei romanesti in lumea diplomatica, artistica si intelectuala a Europei este nu numai de dorit, dar chiar obligatorie.
