Degringolada dinamovista continua. Cine se astepta ca formatia din Stefan cel Mare sa se redreseze, luand drept reper succesul repurtat in fief-ul constantenilor, miercuri, in Cupa, s-a inselat amarnic. Pe arena bacauana, intr-un decor ce nu prea indemna la fotbal de calitate, terenul fiind pe alocuri mocirlos (in ciuda uriaselor eforturi depuse de organizatori, care au apelat si la un elicopter pentru a zvanta suprafata de joc), echipa lui Ilie Dumitrescu a atarnat inca un bolovan de gatul -Procurorului-. Deschiderea o facuse Florin Marin, chiar in -Groapa-. Ilie Dumitrescu a bisat. Urmeaza, miercuri, Viorel Hizo?
Dinamo nu este altceva decat umbra campioanei din editia precedenta. Obiectiv judecand, nu surprinde ca s-a ajuns in situatia aceasta. Grav este ca nu se ia -taurul de coarne-, ca nimeni nu plateste pentru umilintele indurate de suporteri, care nici ei nu mai stiu pe cine sa conteste mai intai, ca persista senzatia ca Dinamo ar fi, cum se zice, -sat fara caini-. De ce nu intervine presedintele Nicolae Badea sa taie raul de la radacina? Cat si ce se mai asteapta? Cine mai are dubii ca Dinamo este in criza? Asta pur si simplu ar fi ridicol si l-ar descalifica pe cel care sustine contrariul. Sau se asteapta inca un esec, la Piatra Neamt, cu Ceahlaul? Pasivitatea lui Nicolae Badea e de neinteles, intr-un moment in care -societatea Dinamo-, asa cum ii place antrenorului principal sa spuna, tinde sa se transforme, daca nu s-a si transformat, intr-o societate falimentara, fara perspective, sfasiata de orgolii si intrigi, posibil si de comploturi, o societate in care nimeni nu mai suporta pe nimeni. Acesta-i modelul clasic al rateului. Cornel Dinu, depasit de situatie, incearca sa gaseasca justificari. Inutil. Echipa sa, faramitata in -bisericute-, dezbinata, s-a prabusit si, ca atare, nu mai poate reactiona coerent. Nu mai are eficienta. Nici vana. Nici noroc. Nimic. Dinamo pluteste ca o corabie in deriva, dar, incredibil, Mister continua sa scoata rotocoale din trabucu-i celebru in preajma ros-albilor. E prea mult? Aiurea! La noi, iata, onoarea e un cuvant ale carui semnificatii au fost uitate, s-au pierdut in negura timpului. Asadar, Dinu se incapataneaza sa ramana la comanda. Nu-i de mirare. Daca i se permite… Trist este insa ca nici conducatorii clubului bucurestean nu au o pozitie comuna. Unii au iesit -la bataie- cu Dinu, altii evita sa se pronunte transant si asteapta. Ce anume? Probabil ca echipa sa ajunga in zona de mijloc a clasamentului.
Despre meciul de la Bacau, castigat clar de gazde, n-ar fi prea multe de spus. Dupa o prima repriza anosta, FCM i-a -hingherit- fara mila pe -caini-, carora li se citea neputinta pe chip. Anul trecut, Bacaul invingea cu 4-2. Acum, cu 3-1. De trei ani, Dinamo nu misca in front pe stadionul lui Sechelariu. Deja e vorba de traditie. Si de valoare. Si de o stare de spirit propice performantei. Ilie Dumitrescu a luat asupra sa infrangerea din Trivale, cautand sa remedieze ce n-a functionat contra Argesului. A reusit. Cornel Dinu, in schimb, niciodata n-are ce sa-si reproseze, vina apartine doar fotbalistilor sai, el e infailibil. Bacaul a strans randurile, e un club judicios organizat, iar Seche are motive sa privesca optimist viitorul. Dinamo? Un cuib de viespi, nimic altceva. Degringolada, cum afirmam la inceput, continua. Absolut normal. Oamenii se invata si cu raul, cat ar fi ei de campioni. Pardon, fosti campioni.
