Arheologii israelieni au descoperit în vechiul Ierusalim o structură de mari dimensiuni care a aparținut unui spital datând de acum circa o mie de ani, din timpul Cruciadelor, care ar fi putut să adăpostească până la două mii de pacienți, transmite EFE.
Anunțul a făcut de Autoritatea pentru Antichități din Israel (AAI) care a finalizat săpăturile, care au scos la lumină existența unei galerii cu arcade, unele dintre ele având o înălțime de până la șase metri, datând din perioada Cruciadelor (1099-1291 d.Hr.).
Edificiul, proprietatea Waqf, autoritatea pentru bunurile inalienabile islamice, era situată în centrul cartierului creștin din vechiul Ierusalim, într-o zonă cunoscută sub numele de „Muristan“.
Până acum aproape un deceniu, în această zonă a funcționat o piață de legume și fructe, care a fost însă abandonată.
Potrivit cercetărilor, structura descoperită este doar o mică parte din construcția marelui spital care s-ar fi întins pe un hectar și jumătate. Arhitectura clădirii era dominată de numeroase coloane și arcade de peste șase metri, ceea ce sugerează că a existat o încăpere mare centrală și altele de dimensiuni mai mici.
Responsabilii cu săpăturile, Renee Forestany și Amit Reem, au cercetat documentele epocii pentru a afla istoria acestui centru. „Am aflat despre spital din documentele istorice contemporane, din care cea mai mare parte sunt scrise în limba latină“, au declarat aceștia, explicând că aceste izvoare evocă existența unui sofisticat spital construit de un ordin militar creștin denumit „Ordinul spitalului Sf. Ioan din Ierusalim“.
Ca și spitalele moderne, edificiul a fost împărțit în diferite aripi și departamente în funcție de natura bolii și starea pacienților, iar în situații de urgență putea trata și 2.000 de persoane. În spital erau tratați bărbați și femei deopotrivă de diferite religii, dar și copii abandonați la naștere.
În acest ordin serveau și medici arabi musulmani ale căror competențe medicale erau deja cunoscute în epocă. Marele guvernator din lumea islamică Saladin (1138 – 1193) a trăit în apropierea spitalului după înfrângerea cruciaților, a renovat și conservat clădirea și le-a permis acestora să rămână pe loc și să îngrijească populația din Ierusalim.
Clădirea s-a prăbușit în urma unui cutremur, în 1457, ruinele acestuia rămânând îngropate până în perioada Imperiului Otoman. În Evul Mediu, o parte din structura clădirii fost folosită pe post de grajd pentru animale, dovadă cantitatea mare de oase descoperită și de metal, datând din această epocă.
Mihaela Dobrescu
