Academia Română și Casa Regală a României
Două destine paralele 1866 – 1947/1948
Coordonat de acad. Păun Ion Otiman, secretarul general al Academiei Române, volumul „Academia Română și Casa Regală a României. Două destine paralele. 1866 – 1947/1948“ reprezintă, cum subliniază în „Prefață“, acad. Dan Berindei , mai mult decât o lucrare care va stârni interes, fiind „un act de restituire morală și istorică“. Cititorului i se oferă posibilitatea să cunoască și să înțeleagă „ce importantă a fost succesiunea celor patru regi și, totodată, ce rol a jucat Academia în această Românie în ascensiune“. Acad. Păun Ion Otiman, care semnează și un substanțial studiu introductiv, împreună cu dr. Dorina Rusu, secretarul științific al Secției de ?ê?£tiințe Istorice și Arheologie, prezintă un documentar despre rolul pe care cele două instituții fundamentale – Casa Regală a României și Academia Română – l-au avut în modernizarea României. De-a lungul a mai bine de opt decenii între cele două instituții au avut o evoluție proprie iar „legătura dintre ele s-a dovedit pe cât de strânsă, pe atât de benefică pentru afirmarea poporului român între popoarele demne, civilizate și cultivate ale Europei“.
Documentele prezentate sunt structurate pe trei mari secțiuni – „Reprezentanții Casei Regale ai României, membri ai Academiei Române. Repere biografice“, „Cuvântări ale suveranilor României rostite la Academia Română“ (în ordine cronologică) și „Cuvântări ale membrilor Academiei Române despre suveranii țării“ (în ordine cronologică). Începutul a fost în 1866, odată cu urcarea pe tronul României a principelui Carol de Hohenzollern –Sigmaringen, când se inaugura o nouă perioadă istorică. La 11 iulie 1866, principele Carol a semnat întâiul decret privind componența Societății Literare Române, devenită mai întâi Societatea Academică Română și, în anul 1879, Academia Română. De-a lungul a aproape opt decenii, suveranii țării au fost protectori și președinți de onoare ai Academiei Române, s-au implicat activ în viața academică la al cărui prestigiu a contribuit necontenit. Așa a fost până la înlăturarea regelui Mihai în 1947. În anul 1948, Academia Română a devenit Academia Republicii Populare Române și Academia Republicii Socialiste România, subordonată organelor de partid, inaugurând perioadă „mai degrabă de demolare, decapitare și epurare a Academiei Române de cele mai strălucite minți și caractere ale României“.
Lucrarea se adresează deopotrivă specialiștilor și tuturor celor interesați să cunoască evoluția relațiilor dintre Casa Regală și Academia Română, despre care Alexandru Lapedatu scria: „…prin grija și sub scutul înalților protectori și președinți de onoare și-a putut păstra Academia Română desăvârșita independență în organizare, conducere și lucrări, pentru ca liberă de orice influență sau ingerințe lăuntrice, să fi putut reprezenta numai interesele culturale superioare ale neamului și să le fi putut adapta, în condiții bune și norocoase, la necesitățile evoluției lui politice și naționale“. Această lucrare este și un omagiu adus protectorilor și binefăcătorilor Academiei Române.
Dicționar de microbiologie generală și biologie moleculară
Acad. Gheorghe Zarnea
Acad. Octavian Popescu
Apariția la Editura Academiei Române a unui Dicționar de microbiologie și biologie moleculară răspunde unei necesități reale în literatura noastră de specialitate, cu atât mai mult cu cât autorii – regretatul acad. Gh. Zarnea și acad. Octavian Popescu – sunt nume de recunoscut prestigiu științific național și mondial. Discipline științifice aflate într-o strânsă corelație, microbiologia și biologia moleculară, prin dezvoltările din ultima vreme au un impact puternic atât în domeniile înrudite dar și în altele ca medicina umană și veterinară, în agricultura sau în ramurile industriale în care se folosesc biotehnologii. Cuprinzând aproximativ 10.000 de termeni, lucrarea se adresează cu prioritate studenților și cercetătorilor din microbiologie, biologie moleculară, fiziologie, biofizică, genetică, medicină ca și nu mai puțin celor care vor să cunoască și să înțeleagă biologia contemporană. Rigoarea științifică exemplară este îmbogățită cu înțelepciunea cuprinsă de moto-ul ce însoțește fiecare literă a dicționarului și începem cu celebrele cuvinte ale lui Voltaire: „Dacă vreți să stați de vorbă cu mine, definiți-vă termenii“, la care mai adăugăm: „O știință este, înainte de toate, o exprimare bine făcută“ (Claude Bernard) sau „Rostul cuvintelor este să ne slujească și să se țină de noi“ (M. de Montaigne).
Colaborare cu Academia Română