Mansa a doua din cadrul sferturilor de finala ale Cupei UEFA a insemnat pentru echipa romanilor Mircea Lucescu, Pancu si Maldarasanu, am numit pe Besiktas, finalul cursei europene, chiar pe -Inonu-. O arena care, ne-a dovedit inca o data, stie sa-si incurajeze favoritii, canta senzational, ducandu-te cu gandul spre ceea ce se intampla pe stadioanele britanice. Pentru -vulturii- lui Il Luce, Lazio (o formatie evident mai buna, calita la flacara puternicului campionat peninsular, care stie la perfectie lectia contraatacului) a fost un obstacol de netrecut, chiar daca, la prima vedere, sperantele erau destul de mari dupa esecul la limita inregistrat in partida tur. Golurile lui Fiore si Castroman, aparute atat de rapid, aveau sa incline decisiv balanta de partea italienilor. Parcursul european al formatiei din Istanbul s-a incheiat, dar performanta ramane. Pentru ca niciodata -vulturul- nu a zburat atat de sus intr-o competitie a batranului continent! Boavista a eliminat pe Malaga, dar numai dupa consumarea loviturilor de departajare, ceea ce sugereaza un scenariu plin de dramatism. Acelasi portret si la Atena. -Pana- a ratat si ea total neasteptat. A intrat in prelungiri, insa degeaba. Porto a -lovit- necrutator prin Darlei, eroul serii, si a intors miraculos soarta calificarii. Marele meci avea sa fie cel din Insula, dintre Liverpool si Celtic, un duel intotdeauna pasionant si mai ales imprevizibil. Cu biletele de semifinale ca si asigurate dupa prima mansa, englezii s-au poticnit pe -Anfield Road-, pierzand cand putini se mai asteptau. Scotienii le-au servit o lectie usturatoare si, cu orgoliul satisfacut, privesc acum cu superioritate catre rivalii traditionali. Asadar, -verzii- au oferit suporterilor lor una dintre acele bucurii nestapanite, uriase, rar intalnite in ultima vreme; in cinstea victoriei, cimpoierii in fustite au chefuit indelung in pub-urile din Glasgow, preamarindu-si idolii. Ca de fiecare data cand britanicii se -paruiesc- intre ei.
