– Au trecut doi ani de la revenirea dumneavoastra la conducerea Ministerului Turismului. Ce s-a facut bine si ce a fost rau in aceasta perioada pentru turismul romanesc?
– Eu nu sunt un fan al bilantului, dar sunt insa instrumente de lucru absolut necesare. Daca ma uit sa vedem ce-am facut din acest al doilea mandat, ar fi cateva lucruri care cred ca sunt vizibile. Ma gandesc ca, in primul rand, dupa ani intregi de pasi sovaielnici, de erori de conceptie si scandaluri in presa, am rezolvat definitiv problema privatizarii. Turismul romanesc este in prezent privatizat, statul nu mai detine in administratie directa – cu exceptia hotelului de cinci stele Mamaia, din statiunea cu acelasi nume – nici un alt hotel, restaurant, parc sau alt tip de obiectiv turistic. Am facut o privatizare rapida si, pentru prima data, in baza unei legi speciale, cu clauze impovaratoare chiar pentru participanti. Privatizarea pe care am facut-o a respectat cele doua principii pe care ni le-am propus: cel a interesului national si al transparentei totale. Privatizarea in interes national – pentru ca anul trecut am adus peste 1.400 de miliarde la bugetul de stat prin privatizari si, in conformitate cu acordurile internationale ale Romaniei, acesti bani au fost utilizati prin rambursarea unei parti din datoria interna a tarii. Transparenta totala – pentru ca, in premiera, in Romania am transmis in direct la televiziune procedurile de privatizare a celor mai importante hoteluri, in special cele de pe litoral. Un fel de lectie de capitalism pe care am incercat sa o dam si care a oferit ocazia a milioane de romani sa vada ca se poate face si o privatizare corecta, ca se poate face o privatizare in care acorzi sanse egale tuturor celor care participa. Privind retrospectiv, o mare realizare este si faptul ca se inregistreaza un trend pozitiv la intrarile de turisti straini, ceea ce reprezinta un lucru extraordinar. In 2001, am avut o crestere la intrarile din Uniunea Europeana, pentru turism organizat, de 18%, iar in 2002 – de aproape 6%, in conditiile conjucturii internationale imprimate in special dupa 11 septembrie, cand a aparut acest nou razboi comercial, cel al turismului. O tara care depaseste cresterea medie globala de 3% inseamna ca inregistreaza un trend pozitiv.
– Totusi, care a fost cea mai mare realizare a ultimilor doi ani?
– Cea mai mare realizare o consider reintoarcerea in Romania a marilor tour operatori din lume. TUI a revenit dupa 17 ani, ITS dupa noua ani si Thomas Cock, care si-a triplat contractele. Eforturile pe care le facem sunt pentru a-l aduce, anul viitor, si pe cel de al patrulea mare tour operator european – Dertour. Toate aceste lucruri sunt extraordinare, pentru ca nu poti sa vorbesti de turism international intr-o tara in care lipsesc cei mari. Cei patru mari tour operatori au impreuna 68% din piata de turism a Germaniei si cifre de afaceri de miliarde de euro, flotile aeriene, peste 40.000 de agentii de turism in intreaga lume si editeaza cataloage care apar in milioane de exemplare. Pentru prima data dupa foarte multi ani, Romania a fost promovata in aceste cataloage. Nu e vorba numai de simpla intoarcere a celor patru mari, este vorba, pentru prima data, deci tot ca premiera, faptul ca TUI impreuna cu RIU – lantul hotelier care a luat hotelul Riviera, aducandu-l la standarde internationale cu un fel de imprumut de aproape un milion de euro, iar achitarea acestui credit se va face in cinci ani, in prestatii hoteliere. ITS, cel de-al treilea mare tour operator specializat in turism de familie, introduce in vara aceasta, in premiera, in Romania, sistemul -all inclusive- la hotelul Tismana din Jupiter. Tot pe un program de investitii, de data aceasta finantat direct de catre ITS si care va fi platit prin prestatii hoteliere. Am discutat in martie la Berlin cu directorii lantului hotelier RIU, pe care i-am invitat sa vina in Romania si deja pregatim un set de alte patru-cinci hoteluri din Mamaia care ar putea sa preia managementul RIU in aceleasi conditii de finantare TUI.
De asemenea, am schimbat, in premiera, modul de elaborare a strategiilor la Ministerul Turismului si am introdus programele si proiectele de dezvoltare a turismului. Si avem 14 astfel de programe in derulare. Anul acesta vom omologa primele plaje in cadrul programului -Blue Flag-. Pentru ca intrarea in acest program implica si niste investitii din partea proprietarilor si pentru ca existenta unui steag albastru demonstreaza ca trebuie respectate 37 criterii de mediu atat pentru apa, cat si pentru plaja, dar si dotarea plajei. Nici o tara care vrea sa-si dezvolte turism pe litoral nu poate sa o faca in afara sistemului international -Blue Flag-.
– Domnule ministru, ce ati include la capitolul nerealizari?
– Sunt constient ca mai avem foarte multe lucruri de facut. Eu nu ma imbat cu apa rece si nu ma laud la nesfarsit cu realizarile, uitand neimplinirile. Calitatea serviciilor se situeaza pe primul loc in topul nerealizarilor. Eu nu pot sa dau un ordin prin care de maine calitatea serviciilor din turism sa creasca, desi as fi fericit daca as putea sa fac asa ceva. Privind calitatea serviciilor, cred ca mai avem multe lucruri de facut. Prezenta din ce in ce mai pregnanta a turistilor din Uniunea Europeana, care este principala noastra piata, va impune, vrand-nevrand, o schimbare a standardelor. Faptul ca o sa trimitem cateva mii de lucratori in turism – scoliti la Bucuresti pe banii guvernului italian, care vor fi selectati pentru a lucra doi ani in hotelurile si restaurantele italiene, pe contract de munca, apoi se vor intoarce in tara – va avea un efect, pastrand proportiile, asemanator cu ceea ce s-a intamplat in Turcia. Miracolul turcesc in materie de turism tine de investitii; acolo s-au investit miliarde de dolari si a existat un program guvernamental burdusit de facilitati. A doua mea nemultumire majora este legata de infrastuctura. Nu poti sa faci turism in mileniul trei, nu poti sa devii o tara cu vocatie si destin turistic daca nu ai rezolvata problema infrastructurii generale. Eforturile pe care le facem la guvern sunt pe programul de autostrazi. Un program politic, dar si social, si economic de exceptie n-a mai fost facut in Romania de pe vremurile marilor proiecte tip Casa Poporului sau Canalul Dunare-Marea Neagra si ar putea sa permita imbunatatirea acestora. Noi avem probleme cu repararea strazilor in principalele orase si, in primul rand, in Bucuresti, dar problema de fond o reprezinta lipsa autostrazilor. Ideea premierului de construire a unei autostrade Bucuresti-Budapesta, pe care o vom lega imediat cu Brasovul si Constanta, ar insemna ca in cativa ani sa pleci de dimineata din Budapesta si dupa-amiaza sa faci baie in Marea Neagra. In infrastructura turistica mai este foarte mult de facut; faptul ca avem peste 60 de hoteluri de trei, patru si cinci stele noi, construite in ultimii doi ani, investitiile depasesc 200 milioane de euro. E raspunsul pe care economia reala cred ca il da eforturilor pe care le facem la guvern pentru relansarea turismului romanesc. Nimeni nu-i obliga pe oamenii de afaceri romani sa construiasca sau sa modernizeze astfel de hoteluri. In Bucuresti avem nevoie de cel putin 8.000 de locuri de cazare. Se deschide aproape in fiecare luna cate un hotel mic de trei stele si avem nevoie de foarte multe hoteluri in toate zonele, inclusiv pe litoral.
– Care credeti ca va fi cel mai spectaculos program al acestui sezon estival?
– Este greu de spus. Problemele pe care le avem vizeaza, de fapt, prioritatile turismului romanesc. Avem programul mare de reabilitare a litoralului, unde cel mai evident este -Mamaia-Riviera Estului-. Anul acesta, in vara, iesim cu cele trei programe finantate impreuna cu Primaria Constanta. La 1 Mai inauguram cele opt zone de agrement nautic, dotate efectiv ca cele din Grecia, Italia, Spania sau Turcia cu cataramane, iahturi si tot ceea ce inseamna divertisment, pentru a crea o alternativa in afara de vesnica plaja si plimbarile pe malul marii. Am inceput constructia, la Mamaia, a primului -aqua-land- din Romania si sper ca pe 1 iulie acest parc de distractii, ce se intinde pe patru hectare, sa fie deschis. Incepem santierul pentru proiectul -Telegondola-, care va fi unul socant si original, prin care ai posibilitatea sa vezi de la 50 de metri statiunea, dar sa si asiguri transportul in conditii optime al turistilor care vor sa-l viziteze. De fapt, este in relatie deschisa cu palmierii, pentru ca statia terminus o reprezinta zona cazinoului, unde gasim cea mai mare concentratie de palmieri pe metru patrat din Romania. Vom continua acest gen de programe si la Neptun-Olimp si deja lucram impreuna cu primarul din Mangalia, Zamfir Iorgus, pentru imbunatatirea agrementului. Lumea se schimba si vrea sa se distreze in conditii de siguranta. Tot la capitolul implinirilor trebuie mentionata si infiintarea politiei plajei, care a condus la descurajarea fenomenelor infractionale.
Avem si un program special cu Jandarmeria. Am introdus, in premiera, jandarmeria montana in Poiana Brasov si vreau s-o extindem si in alte statiuni de munte. Printr-un protocol special de colaborare, am adus in sezonul trecut forte ale Ministerului de Interne de 10 ori mai numeroase decat in 2000. Iar efectul direct l-am masurat in numarul de telefoane mobile furate, care a scazut de 100 de ori. Vrem sa mentinem aceleasi forte.
Siguranta turistilor romani si straini conteaza extraordinar de mult atunci cand iti alegi o destinatie pentru petrecerea unui sejur.
– Cum se prezinta situatia la birourile de turism ale Romaniei din strainatate?
– Cei care si-au facut treaba mai putin bine la aceste birouri au fost schimbati. Din pacate, o simpla schimbare a unui om nu rezolva problema. Modul in care sunt finantate birourile de turism in strainatate poate trece cu usurinta in zona neimplinirilor. Atat timp cat la aceste birouri avem un singur om care este totodata si director, si casier, femeie de serviciu, secretara si consultant, este greu de crezut ca vom face minuni in promovare. Deocamdata, financiar, noi nu ne putem permite mai mult. Ce am facut bine in zona birourilor este ca schimband prioritatea pietelor, ne-am adresat cu precadere celei de-a treia piete a Romaniei, dupa Germania si tarile scandinave, cea a tarilor foste comuniste. Ca atare, am deschis birouri la Praga, Budapesta si Varsovia si incercam, astfel, sa fim mult mai prezenti pe o piata altadata traditionala si unde Romania este in continuare cunoscuta. Am renuntat la biroul din Grecia, fiindca aceasta tara este, in continuare, o mare destinatie turistica, dar primitoare de turisti, si nu trimitatoare de turisti.
Fluxul turistic dinspre Grecia spre Romania a scazut de la an la an si atunci am considerat ca este mai important sa mutam biroul de la Atena la Budapesta. In Ungaria avem o alta problema. Incercam sa-i facem pe turistii maghiari sa mai iasa din Transilvania – unde se duc, in special, sa-si viziteze rudele – si sa redescopere litoralul, Bucovina, zonele de munte pentru practicarea schiului si Bucurestiul. Trebuie sa ma gandesc cu seriozitate la o schimbare a sistemului de finantare si probabil ca acest lucru va fi definitoriu pentru o politica agresiva a noastra pe pietele unde avem birouri. Probabil ca, incetul cu incetul, in ideea de descentralizare a turismului romanesc, ar trebui ca si sectorul privat sa participe cu noi umar la umar la in acest efort. Este inadmisibil, din punctul meu de vedere, ca atunci cand 92% din turism este privatizat, 92% din promovarea Romaniei ca destinatie turistica s-o faca tot ministerul. Peste tot in lume, acest efort este impartit egal intre stat si sectorul privat. Foarte putine agentii de turism isi fac promovare si publicitate in Romania, iar cele care apar cu videoclipuri fac o promovare pentru plecarea romanilor in strainatate, si nu pentru petrecerea vacantelor sau a concediilor in tara. Eforturile astea le facem singuri si nu se poate sa facem acest lucru la nesfarsit. Este momentul ca sistemul privat sa se implice mai mult in relansarea turismului romanesc. Este un trend pozitiv, care s-a resimtit in aceasta iarna, cand am avut cel mai bun sezon; e drept, ne-a ajutat si vremea. Trebuie sa intelegem cu totii ca e necesar sa schimbam, poate, intregul sistem de finantare al promovarii si atunci o componenta importanta ar trebui s-o aiba si birourile de turism ale Romaniei.
– Cati bani s-au cheltuit in 2002 pentru promovare?
– Pentru promovare s-au cheltuit, anul trecut, aproximativ trei milioane de dolari, dar in aceasta suma a intrat si participarea la targuri, cheltuielile la birouri, care necesita un efort financiar substantial din cauza chiriilor. In conditiile in care Ungaria foloseste 24 de milioane, Polonia – 48 de milioane, iar cand ne uitam la Spania sau Turcia, atunci discutam de sute de milioane de dolari. Totodata, exista si o descentralizare a cheltuielilor de promovare in special in Spania si Italia, unde regiunile au o promovare proprie, au comisii de turism, iar administratia locala este foarte implicata. Am realizat primul clip de brend plecand de la ideea unicitatii, cu ce diferentiem Romania de a oferta altor tari; am gasit sase minuni, pe care am reusit sa le realizam intr-un videoclip de exceptie ce a fost difuzat de televiziuni paneuropene. Am introdus experimental publicitate -out door- la Madrid, unde 10 autobuze care leaga centrul Madridului de diferite cartiere importante sunt inscriptionate cu sloganul -Aleg pentru promovarea Romaniei- si cu informatii privind posibilitatea petrecerii unor vacante in tara noastra. Aceasta modalitate a reprezentat un succes, iar pretul acestui gen de publicitate a fost foarte bun. Cred ca trebuie sa schimbam sistemul de promovare pe care-l folosim in prezent in strainatate, cand majoritatea birourilor de turism prefera insertii si reclama in revistele de specialitate sau in cele care se plimba numai intre agentiile de turism si cred ca trebuie sa ne adresam direct publicului. Acest sistem de insertii publicitare -out door- a fost un experiment pe care il vom continua si impreuna cu prezenta pe clipuri difuzate la televiziunile paneuropene sunt tintele prioriotare pe care ni le-am propus pentru promovarea externa a Romaniei. Daca faci un anunt care te costa cateva mii de euro intr-o revista care este citita de 5.000 de oameni, chiar daca sunt de specialitate, efectul direct mi se pare minimalizat. Atunci, as prefera o expunere mai puternica, inlocuind acele reviste de specialitate, in care se faceau insertii timp de zeci de ani in Romania, prin prezentarea noastra ca destinatie in zeci de pagini in cataloagele marilor tour operatori.
– Care ar fi a doua mare realizare?
– O alta mare realizare eu o consider a fi programele sociale, lansate in premiera dupa Revolutie. Pana acum, 75.000 de oameni, tineri, studenti, elevi, dar si pensionari au beneficiat de o saptamana la mare sau in statiunile balneare in conditii de pret cu adevarat sociale. Aceste programe sociale le continuam si in acest an, iar cu ocazia Targului National de Turism lansam programul -1 Mai la mare- – editia a treia si -Litoral pentru toti- – editia a patra. Acum suntem spre finalizarea negocierilor pe care le avem cu asociatiile patronale si mizez pe cel putin 40.000 de locuri in acest an pe ambele programe.
