Presedintele Conventiei pentru viitorul Europei, Valery Giscard d*Estaing, ar fi dorit ca toti diplomatii prezenti ieri la Atena sa se pronunte fara echivoc asupra punctelor celor mai controversate din proiectul de Constitutie care se perfecteaza la Bruxelles in aceste zile. La cele cinci intrebari pe care Valery Giscard d*Estaing le-a pus sefilor de stat si de guvern prezenti la Atena, nimeni nu a raspuns ferm. Mai mult, corul de voci s-a divizat cel mai puternic asupra uneia dintre cele mai importante chestiuni: crearea unui superpresedinte al Europei. Este vorba despre acel presedinte stabil al Consiliului de Ministri care sa asigure continuitatea – cel putin pentru cinci ani – si sa guverneze Uniunea Europeana. Aceasta formula inseamna insa ca asigurarea echilibrului de putere din cadrul Uniunii ar cadea pe umerii guvernelor nationale. Exista mari divergente de opinii asupra functiei de presedinte al Europei, a recunoscurt d*Estaing, care va trebui acum sa isi concentreze eforturile pentru a gasi un compromis viabil in aceasta chestiune. Si va trebui sa ajunga la o concluzie destul de repede, pentru ca proiectul in versiune finala a Constitutiei trebuie sa fie prezentat la summitul de la Salonic de la 20 iunie, care va incheia presedintia greaca a Uniunii Europene.
Au fost multi cei care s-au opus ideii de presedinte european. In primul rand, cele sapte state mici din vechea Europa a Celor 15 – Austria, Portugalia, Finlanda, Irlanda, Belgia, Olanda si Luxemburg. A fost premierul luxemburghez, Jean-Claude Juncker, cel care a intervenit in termenii cei mai fermi pentru pastrarea actualului sistem prin rotatie a presedintiei Consiliului de Ministri. Cu accente diverse, insa pe aceeasi linie, au intervenit si noua din cele 10 state care vor adera anul viitor la Uniunea Europeana. Mai putin Polonia.
Surprinzatoare a fost incercarea de mediere pe care a facut-o presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, cel mai infocat sustinator al logicii institutionale care se aplica in prezent. Acesta a recunoscut ca o Europa a Celor 25 necesita un lider al Uniunii si a propus ca acest rol sa fie detinut de presedintele viitorului maxi-Consiliu de Ministri. Nu este doar o problema de nume, a precizat Romano Prodi. Acest presedinte ar avea un rol mai mult tehnic decat politic. Va trebui sa asigure pregatirea Consiliilor europene in stransa legatura cu presedintele Comisiei.
Este prea devreme pentru a face previziuni cu privire la soarta pe care o va avea aceasta propunere a lui Romano Prodi. Mai sigur este crearea unui post de ministru de externe al Uniunii Europene, propunere care a primit unda verde de la liderii prezenti la Atena. Si pentru aceasta noua figura exista contururi care raman inca de negociat. Incepand cu institutia din care acest ministru de externe trebuie sa faca parte – membru al Comisiei sau al Consiliului – si terminand cu puterile pe care acesta trebuie sa le aiba.
