Inca o zi nefasta pentru -caini-, care s-au chinuit literalmente sa nu intre in -Cartea recordurilor- fotbalului din -Groapa-, cu a opta infrangere consecutiva si cu tinichelele rusinii agatate de cozile lor! A fost o dupa-amiaza cenusie, prevestitoare de nenorociri in Stefan cel Mare. Daca Dinamo a izbutit insa sa tina in sah Nationalul, la capatul unei partide ciudate, nu este decat in mica masura meritul sau, caci deruta continua sa fie cuvantul de ordine la echipa pregatita de Andone. Rar ne este dat sa vedem o echipa atat de… mirata de propria neputinta, precum Dinamo. Chiar si acum este greu de deslusit cum de au scos ros-albii acest punct, fiindca toate atuurile erau in mainile bancarilor, inclusiv conjunctura ii favoriza pe acestia, din clipa in care Danciulescu vedea cartonasul rosu si parasea terenul. Jocul curgea clar spre un triumf al formatiei din Cotroceni, spectatorii vedeau cum dinamovistii abia se tin pe picioare, un alt cutremur era inevitabil in tabara campioanei. Andone se agita inutil, fotbalistii sai pareau simple jaloane in calea bancarilor. Plusul lor de echilibru in joc, evident si in planul psihologic, nu mai trebuia subliniat. Finalul actului intai consfintea doar in parte superioritatea oaspetilor, care punctasera prin Caramarin, autorul unui gol frumos, simplu, venit in urma unei faze de manual. Doar 1-0 la pauza pentru National. Doar atat.
Ciudateniile de care aminteam aveau sa apara in actul secund, cand, chiar si cu un om in minus, Danciulescu fiind (corect) trimis la vestiare, dinamovistii au reusit sa echilibreze disputa si, intr-un tarziu, chiar au restabilit egalitatea. Salvand astfel un meci pe care, foarte probabil, majoritatea microbistilor nu-l mai vedeau -intors-. Ciudata a fost replica oaspetilor, indeosebi dupa ce Dinamo a ramas in inferioritate numerica. Cedand initiativa, multumindu-se cu putin, bancarii n-au fost prea departe de a pierde partida. Au incasat un gol de la Barcauan – e drept, spectaculos, dar atacantul fusese uitat in fata portii – si au jucat -batuta pe loc-, uitand pur si simplu fotbalul pe care il practicasera pana la finalul primei reprize. Sa le fi cerut Zenga sa conserve rezultatul? Exclus. Oricum am da-o, prestatia Nationalului ramane una greu de inclus in tipare. Cand trebuia sa-si darame definitiv adversarul, inexplicabil, a preferat expectativa. Desi, inca o data repetam, avea toate atuurile. Zenga nu era foarte manios dupa meci. Sau poate e doar o impresie. Cert este ca, salvandu-se in extremis, Dinamo a intrerupt cosmarul acestui retur, obtinand primul punct de la startul sezonului de primavara. Criza din jocul campioanei este insa la fel de mare, aici e marea problema. Ca echipa lui Ando continua sa aiba o evolutie la-men-ta-bi-la !!! Se aude, Ando ? Fa ceva! Cat inca mai poti, cat timp mai esti lasat…
Stadion: Dinamo; spectatori: 3.000
Au marcat: Barcauan (*76)/Caramarin (*32)
DINAMO: Cr. Munteanu – Parvu (*46 Barcauan), Tamas, Vatavu – Fl. Petre, Alexa, Grigorie (*46 Pape Diop), Vl. Munteanu (*63 Marica), Frasineanu – Cl. Dragan, Danciulescu
FC NATIONAL: Popa – Buta, Curt, Fl. Moldovan, P. Marin – Carabas (*80 Ghindeanu), Olah, Ov. Petre, G. Coman (*61 Keca) – Caramarin, Sergiu Radu.
A arbitrat Alexandru Deaconu, ajutat de D. Lazarescu si I. Cojocaru (toti din Bucuresti)
Cartonase galbene: Danciulescu (*40, *52), Frasineanu (*69), Barcauan (*84), Cl. Dragan (*87), Fl. Petre (*89)
Cartonas rosu: Danciulescu (*52)
