La nici doua luni de la punerea sa in aplicare, noul Cod al muncii deja ridica probleme mai mult angajatorilor decat salariatilor. Chiar daca -inoculat- cu greu printre partenerii sociali – sindicatele si patronatele nici acum nu-l aproba in totalitate – Codul muncii pastreaza multiple semne (si semnale!) de intrebare.
Practic, exista o multime de -portite-, marcate de o relativa coercizie, prin care poate fi pusa in discutie chiar buna-credinta pe care trebuie sa se bazeze relatia dintre angajat si angajator. In acest sens, clauza de neconcurenta, chiar binevenita, risca sa cada in desuetudine prin faptul ca angajatorul este obligat sa plateasca salariatului o indemnizatie -nu mai mica decat 25% din salariu-, pentru a fi sigur ca acesta din urma nu va presta o activitate similara in favoarea unui tert cu care se afla in relatii de concurenta…
Interesant este ca ministrul muncii si solidaritatii sociale, Marian Sarbu, atunci cand discuta despre relatiile de munca din tarile Uniunii Europene, nu uita niciodata sa se refere la cultivarea spiritului de echipa, a interesului si atasamentului dintre partenerii sociali.
Din acest motiv, in al nostru -Cod al muncii romanesc- pare cel putin hilara indemnizatia de -sinceritate- pentru angajat… Inca putin si salariatii ar fi putut avea parte de indemnizatii pentru ca sunt cuminti, pentru ca vin la program, pentru ca nu mint, pentru ca nu fura… Oare este necesar ca o datorie elementara a oricarui angajat sa fie tratata ca o exceptie optionala, care -poate fi negociata si introdusa in contractul de munca-, dar numai recompensata cu o indemnizatie lunara!?
Si masura desfiintarii conventiilor este in stare sa provoace efecte perverse. Angajatorii tind sa renunte la colaboratori, marind cantitatea de munca a angajatilor permanenti, pentru ca nu-si mai permit sarcini fiscale suplimentare in politica de personal. La fel de bine, angajatorii pot -modifica- salariile, pentru a avea de platit contributii mai mici. Deja salariile de pe cartea de munca au devenit mai -scumpe-, din cauza Ordonantei 147/2002, care creste nivelul contributiei la asigurarile sociale.
Oricum, din cele 3,5 milioane de conventii civile, doar 50.000 au fost transformate in contracte de munca pana la finele lunii martie. Restul, mai vedem…
Prin generalizarea contractelor pe durata nedeterminata si ingreunarea procedurilor de concediere, Codul muncii afecteaza competitivitatea in interiorul institutiilor si face mai rigida piata muncii. Toate acestea, cumulate, -produc- mai putina eficienta in economie, pentru ca vor fi mai putini bani si mai putine solutii pentru motivarea angajatilor sau pentru investitii.
Pe de alta parte, acum angajatorii trebuie sa ceara voie angajatilor atunci cand vor sa vanda ceva din societate… Deoarece Codul muncii interzice transferul de proprietate fara consultarea salariatilor sau a reprezentantilor acestora.
Articolul, initiat din dorinta protejarii salariatilor in cazul schimbarii de proprietar, prevede ca noul patron trebuie sa preia toate drepturile si obligatiile care decurg dintr-un raport de munca existent la data transferului, in asa fel incat transferul sa nu duca la concedieri.
Dar asta conteaza mai putin. Desi consultarea salariatilor in cazul transferurilor de proprietate este prevazuta prin lege, pentru incalcarea prevederii nu sunt prevazute sanctiuni…
