Aproape 85% dintre români cred că statul creează mai multe probleme decât rezolvă, iar 77,4% cred că statul este cel mai prost administrator, majoritatea considerând că autoritățile cheltuiesc prea puțin cu sănătatea, sistemul de pensii, învățământul și asigurările pentru șomaj, potrivit unui studiu
Institutul pentru Cercetarea Calității Vieții al Academiei Române a realizat o anchetă sociologică având drept temă perspectiva opiniei publice asupra politicilor sociale din România. Cercetarea s-a focalizat pe atitudinile și evaluările populației privind rolul social al statului, suportul pentru cheltuielile publice sociale și opțiunile privind organizarea sistemelor de asigurări sociale în sistem public sau privat.
Principala concluzie a cercetării este aceea că există un consens larg în privința unui rol mai activ al statului în redistribuirea resurselor către cei care au nevoi mai mari, în managementul riscurilor sociale și în sporirea incluziunii sociale.
Potrivit rezultatelor studiului, în opinia publică românească există o susținere puternică (78-90% acord total sau acord) pentru politici sociale care să asigure locuri de muncă, un nivel de trai decent pentru șomeri și un venit minim garantat pentru cei nevoiași, precum și reducerea inegalităților economice.
Dacă în privința rolului social al statului se observă consens social, opinia publică este divizată cu privire la cheltuielile cu ajutoarele sociale.
Puțin mai mult de jumătate dintre români (52,8% acord total și acord) cred că statul ar trebui să cheltuiască mai puțin cu ajutoarele sociale. Cetățenii au o viziune critică asupra capacității administrative a statului român.
Cei mai mulți respondenți cred că statul „este cel mai prost administrator” (77,4% acord total și acord) și „creează mai multe probleme decât rezolvă” (84,2% acord total și acord).
În contextul dezbaterilor privind reforma sistemelor de asigurări sociale, există un curent majoritar în opinia publică favorabil menținerii sistemelor de asigurări sociale în întregime în sistemul public: 62% în cazul asigurărilor pentru șomaj, 57% pentru sistemul de pensii și 55% pentru sistemul de sănătate, au mai arătat autorii studiului.
Segmente minoritare semnificative ale populației susțin un sistem mixt de asigurări sociale, în principal public, secundar privat (între 18-23%) sau în principal privat, secundar public (11-12%). Există și un curent minoritar de opinie (8-9%) favorabil privatizării integrale a sistemelor de asigurări sociale, se mai arată în studiu.
Totodată, conform concluziilor studiului, există un consens social în evaluarea critică a cheltuielilor publice sociale (70-90%) în mai multe domenii.
Segmente largi ale opiniei publice consideră că statul cheltuiește prea puțin cu sănătatea (89%), sistemul de pensii (83%), sistemul de învățământ (83%), construcția de locuințe (82,5%), asistența socială (75%) și asigurările pentru șomaj (69,5%).
Aproape 89% dintre români cred că statul cheltuiește prea puțin pentru spitale, categorie urmată de programele de prevenție a bolilor (87%), medicamentele compensate (87%) și de programele de vaccinare a populației (76%).
Pentru salariile medicilor și personalului medical, 72% dintre cetățeni cred că statul cheltuiește prea puțin, 18% cam cât trebuie și 9,5% prea mult. În privința medicilor de familie, 61% dintre români cred că statul cheltuiește prea puțin, 25% cam cât trebuie și 13% prea mult.
Dintre componentele sistemului de învățământ, cei mai mulți dintre români cred că statul cheltuiește prea puțin cu creșele și grădinițele (77-78%), iar circa 20% consideră că se cheltuiește cât trebuie. În privința școlilor generale și liceelor, 76,5% dintre cetățeni cred că statul cheltuiește prea puțin, iar 21% cam cât trebuie.
Pentru salariile profesorilor, aproape 76% dintre români cred că se cheltuiește prea puțin, aproximativ 18% cam cât trebuie și circa 7% prea mult.
În ce privește suportul pentru cheltuielile aferente universităților și facultăților de stat, 66% dintre cetățeni cred că se cheltuiește prea puțin, 28% cam cât trebuie și 5,5% prea mult.
Dintre diferitele prestații și servicii de asistență socială, românii cred că statul cheltuiește prea puțin cu alocațiile pentru copii (90%), centrele pentru bolnavii neuropsihici (88%) și centrele de plasament pentru copii abandonați (87%).
La polul opus, doar 66% dintre cetățeni cred că statul cheltuiește prea puțin cu ajutoarele sociale (venitul minim garantat).
„Gradul de universalitate al politicilor publice influențează amplitudinea suportului social pentru cheltuielile sociale. Astfel, de pildă, sănătatea sau politicile de suport pentru copil au o susținere mai largă decât politicile adresate unor grupuri particulare, cum ar fi studenții sau beneficiarii de ajutoare sociale (venit minim garantat). Cu cât o măsură de politică socială țintește segmente mai restrânse sau marginale ale societății, cu atât suportul social pentru respectiva măsură este mai scăzut”, se mai arată în studiul citat.
Aprecierile practice asupra volumul de resurse alocate de stat politicilor sociale nu sunt percepute la fel de coerent. Astfel, 44% dintre cei care afirmă că statul cheltuiește prea puțin cu ajutoarele sociale sunt de acord și cu ideea că statul ar trebui să cheltuiască mai puțin cu aceleași ajutoare sociale.
„Oamenii par mai degrabă tentați să se comporte ca și cum ar avea două sisteme diferite de referință în judecățile lor și nu ar pune în legătură politica fiscală cu resursele alocate politicilor sociale. Există, în plus, o discordanță între așteptările sociale și felul în care s-au făcut politicile sociale sub diferite guvernări. Opiniile referitoare la rolul social al statului și obiectivele pe care acesta ar trebui să le realizeze precum și evaluarea critică a capacității administrative a statului sunt bine structurate în percepția opiniei publice”, susțin autorii studiului.
Datele provin dintr-o anchetă sociologică pe bază de chestionar realizată de Institutul de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române, pe un eșantion probabilist, multi-stadial, stratificat, cu un volum de 1.227 de subiecți, reprezentativ pentru populația adultă a României. Ca bază de eșantionare au fost utilizate listele electorale permanente.
Interviurile au fost realizate față în față, la domiciliul subiecților. Culegerea de date a avut loc în anul 2013. La un grad de încredere de 95%, marja de eroare la nivelul întregului eșantion este de +/- 2,8%.
Ancheta sociologică este o componentă a proiectului Activ – Incluziv – Eficient, derulat de un consorțiu format din ICCV, Asociația Catalactica, Holt România și Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună”, finanțat de Consiliul Național al Cercetării Științifice.
