Prognosticul pacienților cu boală coronariană a fost îmbunătățit de progresele înregistrate în tratamentele cardiovasculare, totuși aceasta rămâne prima cauză de mortalitate, în România decedând zilnic prin infarct miocardic 40 de oameni, potrivit studiilor prezentate la congresul de cardiologie.
Previziunile Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că boala coronariană vă rămâne tot principala cauză de deces pentru următorii 20 de ani, reprezentând 12,2% din mortalitatea generală, înaintea celor provocate de cancer, accidente rutiere, HIV/SIDA și bolile hepatice, a spus Roxana Huștiu, manager compania Servier, în conferința organizată cu ocazia celui de-al 49-lea Congres Național de Cardiologie organizat la Sinaia, în perioada 7-9 octombrie.
În 2010, aproape 30% dintre pacienții cu insuficiență coronariană prezintă risc de mortalitate de trei ori mai mare decåt la cancer. Jumătate dintre bolnavi mor la patru ani de la depistarea bolii, iar unul din patru se reinternează la trei luni de la primul episod, a adăugat medicul.
Numai în Statele Unite ale Americii, la fiecare 26 de secunde cineva suferă de un eveniment coronarian, de exemplu infarct miocardic, și la fiecare minut cineva moare din această cauză. În Romånia, datele statistice arată că la sfårșitul anului 2006 erau înregistrați aproape un milion de pacienți cu boală coronariană ischemică, a mai spus Huștiu.
Principală cauză de îmbolnăvire este reprezentată de afectarea stratului interior al arterelor coronare, legată de anumiți factori de risc cum sunt fumatul, tensiunea arterială ridicată, diabetul, nivelul ridicat al colesterolului, obezitatea și alți factori incluzånd sexul, etnia și istoricul familial de boală coronariană.
Arterele coronare se întăresc și se stråmtează, iar aceasta conduce la diminuarea fluxului sanguin care aduce oxigen către celulele musculare ale inimii și cauzează astfel ischemie (lipsă de oxigen). Aceasta se poate manifesta prin angină pectorală (durere localizată de obicei la nivel toracic, precordial). Dacă una din arterele coronare se blochează complet, întreaga secțiune a mușchiului inimii (deservită de arteră) este privată de oxigen și moare, rezultånd infarctul miocardic acut (IMA) sau atacul de cord.
Totuși, problema cheie este aceea că boala coronariană ischemică este o boală progresivă și silențioasă la început, care trece deseori neobservată pånă cånd primele simptome ale ischemiei sau infarctul miocardic apar.
Riscul unui atac de cord și a morții din această cauză este foarte ridicat la pacienții cu boală coronariană ischemică care au un ritm cardiac accelerat (frecvență cardiacă crescută). Frecvența cardiacă este un determinant major al consumului de oxigen și poate precipita majoritatea episoadelor ischemice, atåt simptomatice (dureroase), cåt și silențioase. În consecință, scăderea frecvenței cardiace la pacienții cu boală coronariană ischemică reduce nevoia de oxigen a inimii și poate avea efecte benefice semnificative în reducerea evenimentelor cardiovasculare.
Managementul curent al bolii coronariane ischemice are două obiective principale, și anume reducerea simptomelor dureroase (anginei) și reducerea riscului de evenimente coronariene (infarct miocardic, spitalizare pentru insuficiență cardiacă) și prelungirea vieții. Modificarea stilului de viață este foarte importantă în prevenirea bolii coronariane ischemice.
Dintre medicamente, betablocantele și blocanții canalelor de calciu sunt printre opțiunile curente pentru scăderea frecvenței cardiace și reducerea simptomelor. Aspirina, statinele, inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei și betablocantele sunt prescrise pentru prevenirea evenimentelor coronariene. Potrivit medicilor, în pofida modificării stilului de viață, a opțiunilor curente de tratament și a tehnicilor chirurgicale, bolile cardiovasculare rămån o problemă și de aceea este nevoie de tratamente de prevenire a bolii.
