O nouă galaxie a fost identificată, devenind cel mai vechi și mai îndepărtat obiect observat vreodată în Univers, potrivit unor astronomi francezi și britanici, care au studiat lumina emisă de această galaxie în urmă cu 13 miliarde de ani, la 600 de milioane de ani după Big Bang, relatează AFP.
Captate de telescoapele terestre, după ce au călătorit prin spațiu cu viteza luminii, timp de peste 13 miliarde de ani, razele ultraviolete emise de una dintre primele galaxii oferă noi informații despre „copilăria“ Universului, se afirmă în acest studiu publicat în revista „Nature“.
Matthew Lehnert, de la Observatorul din Paris, și colegii săi au utilizat datele colectate de Very Large Telescope (VLT), instalat în Chile de Observatorul austral european (ESO), pentru a analiza fasciculele de lumină emise de o galaxie foarte îndepărtată, detectată anterior de telescopul spațial Hubble, confirmând cu această ocazie vârsta acelei galaxii.
Odată cu expansiunea Universului, galaxiile se îndepărtează unele de altele, iar lungimile de undă ale razelor emise de acestea devin tot mai mari. Această „deplasare spre roșu“ este etalonul după care se măsoară lungimea străbătută în spațiu de o rază de lumină. Cu cât această „călătorie“ durează mai mult, cu atât deplasarea spre roșu este mai mare.
După ce au monitorizat timp de 16 ore galaxia UDFy-38135539, astronomii au constatat că o anumită radiație caracteristică (Lyman alpha) a hidrogenului ajunge pe Terra cu o deplasare spre roșu record, de 8,6. Radiația a fost detectată în spectrul infraroșu cu o lungime de undă de 1,16 microni, deși ea a fost emisă în spectrul ultraviolet cu o lungime de undă de 0,12 microni.
Cu o deplasare spre roșu de 8,6 confirmată pentru această galaxie, precedentul record de 8,2, atribuit în 2009 unei explozii de raze gamma – un flash ultraluminos ce semnalează explozia unei stele masive -, a fost doborât.
Printre cele cinci galaxii foarte îndepărtate detectate de telescopul spațial Hubble, alte două sunt în curs de a fi monitorizate de VLT cu ajutorul spectrometrului SINFONI, pentru a determina vârsta lor cu precizie, au declarat autorii studiului.
Astronomii încearcă să înțeleagă cum au apărut primele galaxii și cum s-a încheiat „epoca sumbră“ a Universului, în momentul în care lumina emisă de acele galaxii primare a reușit să treacă de „ceața“ înconjurătoare alcătuită din atomi de hidrogen.
Primele stele au început să strălucească la doar 400 de milioane de ani după Big Bang, însă norii de gaz care le înconjurau formau un fel de ceață cosmică ce absorbea lumina emisă.
Pentru ca lumina primelor galaxii să poată să străbată Universul și să ajungă până pe Terra, a trebuit ca acele astre primare să emită mai întåi suficientă energie pentru a ioniza atomii de hidrogen din jurul lor. După acel moment, spațiul a devenit „transparent“.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane