Legislaţia Uniunii Europene este destul de vastă şi mereu în formare. Sancţiunile impuse pentru nerespectarea ei îi sperie pe mulţi, iar imaginaţia începe să prindă aripi. Aceasta poate fi o explicaţie pentru informaţiile deformate care apar deseori în presă în legătură cu deciziile comunităţii.
Majoritatea oamenilor se bazează pe ziarele naţionale, televiziune şi ştirile radio pentru a afla ceea ce se întamplă în Uniunea Europeană (UE). Din nefericire, printre informaţiile clare şi corecte există şi un număr mare de poveşti bazate pe contorsionarea faptelor sau chiar pe minciuni. Aceste poveşti pot distra cititorul, dar multe persoane le cred şi răman destul de des cu o imagine a UE compusă din nişte -eurocraţi smintiţi-, care iau decizii absurde în legătură cu nişte domenii la fel de absurde.
Nişte exemple de astfel de -ştiri- sunt: standardizarea mărimii prezervativelor şi a îmbrăcămintei pentru femei sau interzicerea bananelor care nu sunt bine curbate. Potrivit datelor UE, publicaţiile britanice sunt cele mai mari amatoare de astfel de -mituri europene-.
Oficiul de presă al Comisiei Europene (CE) din Londra monitorizează nivelul de distorsionare al ştirilor despre Uniune apărute. Euromiturile sunt poveşti spuse din auzite, zvonuri şi jumătăţi de adevăruri, multe dintre ele fiind repetate atat de des înca au devenit adevăruri în cadrul public şi cel al media. Urmărite de la A la Z, acestea sunt destul de des ridicole şi cateodată amuzante. În -Daily Express- a apărut un material potrivit căruia: -Ultimele reglementări ale UE vor face ca femeile britanice să fie de nerecunoscut-, potrivit site-ului CE. Afirmaţia a pornit de la dezbaterea privind standardizarea mărimilor pentru îmbrăcăminte, care să se bazeze pe centimetri şi nu pe inch. Dar nici măcar nu există o asemenea reglementare europeană. Standardele europene sunt stabilite de comun acord de către organismele naţionale, fără amestecul autorităţilor de la Bruxelles.
Dintre aceste informaţii false sau denaturate despre UE, vehiculate de mass-media, unele aspecte se bazează pe acţiuni interpretate greşit sau exagerate, altele sunt pur şi simplu inventate. În ziarul -The Sun- a fost publicată o înformaţie referitoare la presupusul plan al UE de schimbare a numelui unui snack indian din -Bombay mix- în -Mumbai mix-, de dragul corectitudinii politice. A fost rodul imaginaţiei unui editor de la o agenţie de presă care a declarat că -trebuia să amuze ziarele de scandal-.
Standardizarea
În acelaşi registru, merită amintită presupusa armonizare a mărimii prezervativelor English – la fel ca şi în cazul mărimilor pentru îmbrăcăminte. Stabilirea acestor standarde nu este de resortul Uniunii Europene. O altă ştire asemănătoare se referea la interzicerea bananelor care nu sunt bine curbate. De această dată, există un grăunte de adevăr: pentru a putea fi comercializate sub categoria -extra class-, bananele trebuie să corespundă unor forme standard, însă UE nu a încercat niciodată să le interzică pe piaţă. Cei care doresc aceste standarde sunt industria şi consumatorii, nu autorităţile de la Bruxelles. Uniunea Europeană nu este implicată în standardizarea prezervativelor. Comitetul European de Standardizare (CES) este o fundaţie voluntară compusă din agenţii naţionale de standardizare şi organizaţii afiliate industrie/consumator din toate statele membre. Nu are nicio legătură cu UE.
Jurnaliştii britanici sunt cei mai des atraşi de caracterul fantastic al deciziilor UE, dar nu sunt singurii. Un alt mit european a luat naştere odată cu publicarea unui articol în ziarul danez -S?©ndagsavisen- despre pastile Viagra rambursate pentru funcţionarii instituţiilor europene. Ziarul nu a precizat următorul lucru: cheltuielile pentru Viagra sunt rambursate de casa de asigurări de sănătate a funcţionarilor UE numai în caz de impotenţă datorată unor boli grave precum cancerul. Numai aproximativ zece din miile de funcţionari beneficiază de rambursare pentru acest medicament, potrivit site-ului Comisiei Europene.
Astfel de relatări sunt bineînţeles amuzante pentru cititori, dar sunt în acelaşi timp periculoase – se difuzează rapid pe Internet şi în mass-media, devin fapte adevărate în ochii opiniei publice şi construiesc imaginea unei UE care vrea să controleze totul.
CES a fost fondat în 1961 de către fundaţiile naţionale de standardizare din Comunitatea Economică Europeană şi ţările EFTA.
Comitetul contribuie la obiectivele Uniunii Europene şi ale ariei economice-europene prin standarde tehnice de voluntariat care promovează liberul schimb, siguranţa muncitorilor, interoperabilitatea reţelelor, protecţia mediului, exploatarea programelor de cercetare şi dezvoltare şi bunul public. Comitetul European de Standardizare este o organizaţie tehnică non-profit aflată sub legislaţia Belgiei.
Reclame cu -bube-?
Un articol bazat pe reaua-înţelegere a apărut în -The Times- pe 5 februarie 1999: -Producătorii de dulciuri şi jucării sunt alarmaţi de ameninţarea că Uniunea Europeană ar dori să le interzică reclamele televizate la mai puţin de 12 secunde, iar Asociaţia de Advertising lansează o campanie pentru a se opune deciziei. -Campania- relatează că o astfel de măsură a fost deja luată în Suedia şi că suedezii vor încerca să extindă măsura în toată Europa când vor lua preşedinţia UE în 2001.-
Nu existau planuri ale Uniunii de a interzice reclamele televizate la dulciuri şi jucării. Politica naţională a unui singur stat membru (în acest caz Suedia) nu poate fi în nici un caz asumată de către conducerea UE. Dacă suedezii ar fi dorit ca o astfel de măsură să fie implementată în timpul preşedinţiei lor, ar fi trebuit să caştige suportul guvernelor celorlalte state membre. Cum reclamele sub 12 secunde nu sunt interzise în Regatul Unit, Franţa, Germania, Italia etc., o asemenea propunere pare imposibil de susţinut.
Normele UE nu erau înţelese greşit decat în urmă cu mulţi ani, chiar şi recent se mai sesizează neînţelegeri. Astfel, în luna martie a anului trecut, -Daily Mail- anunţa: Motocicliştii ar putea fi forţaţi să circule cu farurile aprinse tot timpul, după planurile UE. Aceia care nu respectă regula ar putea lua amenzi de peste 60 de lire. Comisia Europeană încearcă să îmbunătăţească siguranţa drumurilor echipand maşinile noi cu echipamente de iluminat ziua ecologice – două chestiuni secundare separate. Există un angajament al statelor membre UE pentru echiparea noilor vehicule cu sisteme de iluminat ziua ecologice, cu toate că dotarea cu un asemenea echipament nu-i obligă pe oameni să-l folosească permanent.
