Așezămåntul monastic de la Voroneț datează din perioada domniei lui Alexandru cel Bun, cel mai probabil din perioada 1400-1410, arată cercetările recente ale arheologilor suceveni, biserica actuală fiind construită în 1488 de Ștefan cel Mare peste temelia primei biserici distruse de un incendiu.
O echipă de arheologi ai Muzeului Bucovinei, coordonată de Florin Hău și Ștefan Dejan, a finalizat, såmbătă, o cercetare arheologică preventivă la Mănăstirea Voroneț, unde pe traseul vechilor chilii de pe latura de sud a monumentului se va ridica un nou corp de chilii în aceeași poziție topografică.
Arheologul Florin Hău a declarat, ieri, corespondentului Mediafax că cercetările au fost făcute într-o zonă unde au mai fost făcute săpături în perioada 1961-1967 de Radu Heitel și Nicolae N. Pușcașu, care la acea dată au avut ca obiectiv principal să afle dacă biserica construită în 1488 de Ștefan cel Mare este prima sau dacă sub aceasta existase una anterioară.
Cercetările din 1967 au demonstrat că biserica lui Ștefan cel Mare este a doua biserică a așezămåntului monastic întemeiat la Voroneț, dar nu se știa cåt de timpurie era biserica anterioară și se estima că putea data de la 1450.
„Faptul în sine era cunoscut pentru că exista un document din 22 ianuarie 1472 în care apare mențiunea expresă a mănăstirii și a starețului Misail“, a spus Hău.
Arheologul sucevean a arătat că cercetările finalizate recent într-unul dintre ansamblurile datånd din perioade de dinainte de 1488 arată că acesta datează mult mai devreme decåt s-a putut proba.
El a spus că o pivniță cu laturile de 7,3 metri și 6,1 metri, cercetată acum, datează de la începutul domniei lui Alexandru cel Bun, cel mai probabil din 1400-1410.
Hău a precizat că în urma analizei s-a stabilit că la Voroneț a avut loc un incendiu devastator și se presupune că acesta s-a produs în 1475 sau, cel mai probabil, în 1485, cånd Baiazid I a dat foc inclusiv tårgului Suceava.
El a spus că la 1485 au ars nu numai biserica veche, cu temelie de piatră și construcția din lemn, dar și construcțiile anexă și chiliile.
Biserica nouă a fost construită de Ștefan cel Mare între 24 mai și 24 septembrie 1488, iar în același an, sau cel mai tårziu în 1489, se refac și chiliile, a spus arheologul sucevean, care a precizat că Ștefan cel Mare nu a făcut decåt să refacă, pe aceeași fundație ce data din perioada lui Alexandru cel Bun, întreaga construcție, dar și pivnița, dar după orizontul tehnicii în care trăia.
Arheologul sucevean a mai declarat că cercetările evidențiază că așezămåntul monastic de la Voroneț din vremea lui Alexandru cel Bun era un așezămånt boieresc, și nu domnesc, și nu exclude ca acesta să fi fost construit de boierul Bårlă de la Hårlău, un boier important din perioada de final a domniei lui Petru Mușat.
