Avalansa de miscari de protest generate de reforma sistemelor de pensii din unele tari europene a cuprins chiar inima Europei, Bruxellesul. Functionarii institutiilor UE au apelat si ei ieri la o greva de o zi pentru a protesta fata de intentia de modificare a conditiilor de pensionare. Este vorba de ridicarea varstei de pensionare de la 60 la 63 de ani, concomitent cu marirea perioadei de contributie si scaderea progresiva a nivelului contributiilor, asa cum s-a convenit intre Bruxelles si guvernele statelor membre de unde provin miile de funtionari. La nivel european cresterea varstei de pensionare este justificata prin tendinta de imbatranire a populatiei active, Austria si Franta fiind tarile care s-au confruntat cu cele mai ample proteste pana acum. Functionarii europeni spun ca in alte institutii internationale, cum ar fi ONU, conditiile de angajare sunt mai flexibile, potrivit reglementarilor actuale indiferent de perioada de cotizare cuantumul maxim al pensiei fiind de maximum 70% din salariu. In prezent, cel mai mic salariu la nivelul insitutiilor UE este de 2.000 de euro pe luna, in conditiile in care presedintele Comisiei Europene primeste aproximativ 21.000 de euro, deci de peste 10 ori mai mult.
Greva pare sa fi fost provocata de faptul ca negocierile dintre Comisia Europeana si guvernele tarilor de provenienta s-au purtat intr-un mod mai putin transparent, fara consultarea celor implicati. Este un mesaj prost pentru functionarii care vor veni din viitoarele state membre, a explicat un reprezentant al celor cateva mii de sindicalisti.
De partea cealalta, comisarul insarcinat cu reforma administrativa regreta miscarea de protest a functionarilor. El a speculat chiar faptul ca increderea in capacitatea de a impune deciziile la nivelul Uniunii Europene si chiar imaginea de ansamblu a Uniunii Europene ar putea fi afectate de greva, indemnandu-i sa mearga la munca.
O decizie finala este asteptata in timpul presedintiei italiene a UE, potrivit comisarului european citat, explicand ca propunerea ar putea fi supusa intai debzaterii de catre Parlamentul European.
Curentul a primit „Distinctia Culturala” din partea Academiei Romane