In avanpremiera preluarii presedintiei semestriale a Uniunii Europene de catre Italia, premierul Silvio Berlusconi explica intr-un interviu acordat ziarului francez de dreapta -Le Figaro- principiile pe care urmareste sa le impuna conducerea italiana a Uniunii in politica europeana.
Ar fi vorba, dupa cum apreciaza seful executivului de la Roma, de un proces de extindere care sa inglobeze intre granitele UE Turcia, Moldova, tarile balcanice, dar si Belarus, Ucraina si Federatia Rusa. Numai acesta umbrela europeana va putea evita razboaiele etnice si religioase in Balcani si accelerarea reformelor democratice si a celei economice, explica premierul italian. Teoria sa legata de inglobarea Rusiei in Uniunea Europeana este una mai veche, insa mandatul in fruntea UE ar putea deschide dezbaterea pe aceasta tema, fapt care ar echivala cu un real succes pentru contestatul sef al guvernului italian, in conditiile in care dezbaterea europeana la ora actuala este puternic legata de costul extinderii la 25 de state la 1 mai 2004. O atentie importanta in discursul lui Berlusconi este acordata Israelului, despre care spune ca, desi geografic nu apartine Europei, este -o tara europeana din punct de vedere politic, economic si spiritual-, adaugand-o pe lista de tari care ar trebui incluse intr-o Europa a viitorului.
Pe de alta parte, Berlusconi pledeaza pentru investitii puternice in tehnologia de varf si in echipament militar, care sa transforme Europa dintr-un -gigant economic- intr-unul economico-politico-militar. Ea nu-si va putea spori autoritatea pana cand nu va deveni o forta militara si nu va avea o politica externa comuna, spune premierul italian. In acest context, chiar Italia este cea care a facut o propunere surpriza in domeniul politicii de aparare europene, propunere imbratisata rapid de Franta, Germania si Belgia, promotoarele unei politici europene autonome in plan militar. Ministrul italian al apararii, Antonio Martino, propune ca toate investitiile in domeniul militar sa fie excluse din deficitul bugetar. O masura care, daca ar fi adoptata, ar echivala deja cu acceptarea deliberata a primei exceptii de la pactul prin care deficitul bugetar este limitat la 3% din PIB, dar ar revolutiona filozofia politicilor de aparare. In acest moment, Franta, Germania si Italia sunt deja pe punctul de a depasi acest prag. Desi ministrul german al apararii anticipeaza o puternica opozitie la aceasta idee din partea ministrilor de finante, ceea ce ar putea pune sub semnul intrebarii finalizarea propunerii, chiar in conditiile unui consens politic al marilor actori europeni, premierul Berlusconi a tinut sa asigure Franta de amicitia Italiei.
