Comportamentul filantropic al marilor firme de la noi lasa de dorit. Dar nu din cauza ca patronii ar fi stransi la punga, ci din motive de legislatie deficitara in acest sens.
Comparativ cu tarile dezvoltate, sponsorii din Romania care doresc pur si simplu sa ajute diverse ONG-uri sau unitati de invatamant, sanitare sau de ocrotire a persoanelor defavorizate se lovesc de lipsa facilitatilor fiscale, normale in acest caz.
La problema legislativa se adauga lipsa increderii in diversele institutii potential beneficiare, dar si faptul ca unele companii nici nu au fost solicitate sa faca donatii.
Acestea ar fi concluziile unui sondaj pe tema comportamentului filantropic al comunitatii de afaceri din Romania, implementat de Asociatia pentru Relatii Comunitare si Allavida, finantat de Mott Foundation si realizat de Metromedia Transilvania in anul fiscal 2001-2002.
Sondajul a cuprins opiniile a 1.400 respondenti – persoane fizice si ale unui esantion reprezentativ format din 800 de oameni de afaceri.
Fiscalitatea si circumspectia vs factorii motivationali
Practic, lipsa scutirilor de taxe in ceea ce priveste sumele donate ar fi principalul motiv al abstinentei donatorilor. Dintre cei chestionati, 80% au afirmat ca scutirea de taxe i-ar impulsiona la modul pozitiv, in acest sens. Alti 14% au fost mai circumspecti, afirmand ca depinde foarte mult de modul in care se fac aceste scutiri. Doar 6% au recunoscut ca nici macar scutirile nu i-ar convinge sa doneze.
Ca atare, principalele argumente pro sunt de ordin subiectiv: 24% dintre donatori au facut acest gest pe motiv ca unii membri ai ONG-urilor vizate sunt personalitati demne de incredere. Altii (17%) au fost impulsionati in gestul lor de faptul ca vor primi un raport complet cu privire la modul in care a fost folosita donatia, in timp ce 8,4% s-au multumit cu ideea ca vor fi trecuti pe lista oficiala a donatorilor.
Donatii mici si multe…
In ceea ce priveste frecventa cuantumului donatiilor, doar 10% dintre donatori si-au permis sa -cotizeze- cu sume variind intre 3.800 si 36.000 de dolari. Alti 33% si-au permis sa doneze intre 360 si 3.800 de dolari.
Cele mai multe donatii – 44% – s-au situat intre 18 si 360 de dolari…
In peste 40% din cazuri, de aceste sume au benficiat ONG-urile (fundatii sau asociatii), scoli si gradinite – in proportie de 17,1%, biserici – 16,5%.
Institutiile medicale se situeaza pe o pozitie destul de precara in activitatea filantropica a comunitatii de afaceri, donatiile directionate spre ele fiind doar in proportie de 6,4% din total.
Nici administratia publica locala nu s-a numarat printre destinatiile preferate ale sponsorilor, primariile fiind tinta a doar 4% din cuantumul sponsorizarilor.
Pe ultimul loc in acest clasament, cu doar 0,3% din total, se afla… Guvernul Romaniei!
Contributiile. Motive pro, motive contra
Principalul scop al donatiilor il constituie activitatea de caritate, pur si simplu; aproximativ 40% dintre persoanele chestionate au considerat ca acest gest se indreapta spre ajutorarea celorlalti inainte de toate.
-Din alte motive umanitare-, au apreciat 17% dintre respondenti.
In ceea ce priveste donatiile directionate mai strict, 10% au fost pentru ajutorarea copiilor, 8% – pentru saraci, si 4% – din motive religioase.
Lipsa unei cunoasteri a potentialilor donatori se reflecta foarte clar in sondaj. Doar 8% dintre contributii au fost obtinute la cerere…
In ceea ce priveste donatorii intervievati, cei mai multi – 35% – au recunoscut ca societatea lor nu-si permite, iar in 26% din cazuri – compania nu a fost rugata sa faca donatii.
Pe de alta parte, desi ONG-urile sunt tinta favorita a donatorilor, in proportie de 18% factorii decizionali au marturisit ca nu au incredere in aceste organizatii. Lipsa de credibilitate a survenit pe fondul matrapazlacurilor facute de unele ONG-uri, care la – adapostul unei legislatii prea permisive – au deturnat fondurile primite cu titlu de donatie sau au profitat de pe urma facilitatilor fiscale si vamale.
